Linkuri accesibilitate

Reîntoarcerea preşedintelui Băsescu în funcție întăreşte relațiile României cu Occidentul


V. Socor: discursul lui T Băsescu din 4 septembrie a confirmat viziunea Moscovei că el este „un pion al intereselor euro-atlantice în Balcani”.




Pe 21 august, Curtea Constituțională a României a invalidat referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din cauza lipsei de cvorum (el ar fi fost valid dacă peste 50 la sută dintre alegători s-ar fi prezentat la urne).

Pe 28 august, Băsescu şi-a recăpătat prerogativele prezidențiale, după o suspendare de şapte săptămâni. Iar pe 4 septembrie a prounțat un imporant discurs de politică externă, întărind orientarea occidentală a României.

Acea orientare, împreună cu structura instituțională a țării, scrie Vladimir Socor într-un articol publicat pe site-ul de internet de la Jamestown Foundation, s-au aflat în cumpănă în timpul acestei crize politice. Ele rămân în continuare în cumpănă, cît Uniunea Social Liberală anti- Băsescu (USL, recent venită la guvernare) are ca țintă politică preşedinția, justiția, şi serviciile de informații.

În timpul campaniei de înlăturare a lui Băsescu, politicienii neexperimentați din USL au părut că vor să schimbe politica pro/occidentală a României. Acea politică a fost un subiect de consens național în România, şi propovăduiă de Băsescu din fotoliul de preşedinte.

Traian Băsescu

Traian Băsescu

Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea în multe rînduri în timpul crizei. Liderii USL au răspuns polemic, cerînd Vestului să nu se amestece în afacerile interne ale României. Aceste reacții au făcut să apară riscul izolării României de aliații ei.

Postul de radio al guvernului de la Moscova „Vocea Rusiei” a întreținut campania anti-Băsescu, făcînd recomandări nesolicitate Uniunii Social Liberale. Propaganda rusească e de obicei ignorată şi obiect de batjjocură în România. De data asta însă, elita politică a României, de toate culorile, a fost atentă.

„Vocea Rusiei” a cerut dez-alinierea României de la Occident într-o serie largă de teme politice, şi a legat această dez-aliniere de îndepărtarea lui Băsescu. Din când în când, „Vocea Rusiei” i-a mustrat pe liderii USL spunând că au dovadă de slăbiciune, şi mânându-i de la spate.

Pe 4 septembrie, la reuniunea anuală a diplomației române, preşedintele Traian Băsescu a pronunțat un cuprinzător discurs de politică externă. A fost cea mai fermă reiterare a alinierii României la Vest din timpul preşedinției Băsescu, şi a inclus următoarele puncte importante (cf. comunicatului de presă prezidențial, citat de Agerpres, pe 4 septembrie):

- Instituțiile anticorupție şi de aplicare a legii, precum şi serviciile de informații (acestea din urmă subordonate instituției prezidențiale) au rezistat tentativei de capturare politică a lor.

- Această criză „nu modifică în nici un fel politica externă a României. Cursul este setat spre Vest.” Din moment ce doar Uniunea Europeană şi NATO pot asigura dezvoltarea economică şi securitatea sa națională, România „nu se va întoarce din drum, cu siguranță nu în timpul actualei prevedinții.” „Toate interesele noastre naționale se află în Occident.”

- „Statele Unite sînt aliatul nostru primordial în NATO şi în general în lumea civilizată. Recenta intrare a companiilor ExxonMobil şi Chevron în operațiuni de explorare pentru gaz şi petrol în România reflectă „parteneriarul strategic dintre România şi Statele Unite pentru secolul 21.“

- Parteneriatul strategic cu Ungaria „este o realitate care funcționează şi nu mai poate fi pusă la îndoială.“

Vladimir Socor

Vladimir Socor

- Parteneriatul strategic cu Azerbaijanul are ca obiectiv poziționarea României pe coridorul de tranzit energetic ce vine din bazinul caspic spre Europa. Pentru a garanta succesul proiectului Nabucco, România încurajează construirea conductei trans-caspiene din Turkmenistan spre Azerbaijan prin contacte bilaterale cu ambele țări şi la Bruxelles.

- Companiile româneşti ar trebui să încerce mai activ să intre cu exporturi şi investiții pe piețele Chinei şi ale Rusiei (Vladimir Socor subliniază menționarea lor în această ordine). În timp ce Băsescu a încurajat comunitatea de afaceri românească să nu mai evite piețele ruseşti, analiştii români notează că el nu a lansat o invitație la noi investiții ruseşti în România.

Aceste mesaje explicite conțin cîteva semnale implicite. Ele nu numai că exclud o schimbare de curs sau schimbare calitativă, dar şi orice formă de ajustare graduală a politicii externe româneşti, cum USL a semnalat recent.

Referirea lui Băsescu la Statele Unite în contextul NATO reflectă hotărîrea de a găzdui trupe americane şi scutul anti-rachetă, precum şi preferința de a achiziționa avioane de luptă americane pentru a înocui vechile MIG-uri ale României.

Aluzia lui Băsescu că reconcilierea istorică cu Ungaria este ireversibilă răspunde unor voci din USL (între care şi aceea a noului ministru de externe Titus Corlățean) care au părut să o pună sub semnul îndoielii. Iar sprijinirea conductelor trans-caucaziene şi Nabucco înseamnă clar lipsa de încredere în Magistrala Sudică a Rusiei.

„Vocea Rusiei” l-a atacat pe Traian Băsescu în legătură cu aceste poziții, şi altele legate de ele, spunând că ele sînt temeiuri pentru a fi înlăturat din funcție. Discursul lui din 4 septembrie a confirmat viziunea Moscovei că preşedintele României este „un pion al intereselor euro-atlantice în Balcani”, „loial intereselor de faceri americane” („Voce Rusiei”, 6 septembrie). Guvernul Rusiei nu exprimă oficial acest punct de vedere, dar o face propria sa „Voce a Rusiei”, scrie Vladimir Socor în încheierea articolului publicat de Jamestown Foundation.
XS
SM
MD
LG