Linkuri accesibilitate

„Atunci când facem politică trebuie să fim foarte înţelepţi… Chiar am discutat cu unul şi i-am spus că nu vă daţi mai români ca mine.”


Europa Liberă: În cadrul AIE există consens asupra acestor acţiuni, - marşul unioniştilor şi cel al „stataliştilor”, - planificate pentru data de 16 septembrie, la Chişinău?

Mihai Ghimpu: „Noi nu am discutat acest subiect fiindcă nu a avut loc şedinţa Consiliului AIE. Nu sunt persoana care cineva poate pe mine să mă învinuiască că nu sunt român, că nu sunt unionist, că fac jocul cuiva. Îmi pare rău că mulţi colegii de ai mei de luptă, români adevăraţi au aderat şi susţin anume pe data aceasta. Atunci când facem politică trebuie să fim foarte înţelepţi, cu atât mai mult că şi UE şi Consiliul Europei sunt foarte atenţi atunci când este vorba de drepturile minorităţilor. Şi dacă noi ştim că în fiecare an, pe această dată, are loc Festivalul Etniilor, de ce vrem anume pe această dată? Deci, înseamnă că este un interes.

Eu ştiu că unii vor să candideze la Parlamentul României. Chiar am discutat cu unul şi i-am spus că nu vă daţi mai români ca mine şi am rugat să facă pasul acesta. Au zis că nu decid eu. Şi am zis că ceea ce faceţi voi asta nu înseamnă cauză, este o provocare. Te duci la Bălţi. Hai să ridicăm conştiinţa acolo unde simţim că sunt oameni, nu ne ducem acolo unde stau cu tunurile şi te aşteaptă. Adică nu observ politică aici, observ altceva, mai mult sunt provocări. Şi eu fac un apel către toţi cei care văd lucrurile aşa cum le văd şi eu, adică suntem unionişti, să nu adere la nişte oameni pe care nu-i cunoaştem şi nu îi ştim. Că noi ştim cât de fin lucrează unele structuri.

Pentru noi e important obiectivul european, decât marşul cuiva aici la noi. Şi nimeni nu poate să spună că noi vedem lucrurile altfel. Fiindcă dacă eşti pentru cauză trebuie să calculezi foarte corect când faci pasul acesta. Ce e obligatoriu pe 16? Poftim fă pe 17, fă în următoarea sâmbătă sau duminică.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar în Republica Moldova există SIS, există Procuratură, există MAI, aceste structuri trebuiau să vină şi să vă spună dvs. celor de la guvernare de ce prezintă pericol acţiunea cutare. Ca dvs. să explicaţi lumii în baza celor ce vă raportează cei care sunt chemaţi să asigure ordinea în stat.

Mihai Ghimpu: „Eu nu deţin funcţii în stat, eu sunt doar deputat, unde puterea e colectivă, când se votează. Nu mă informează nici SIS, nici MAI, nici Procuratura, nici nimeni. Legea nu spune că pot fi eu informat ca lider de partid de guvernământ. Alta e problema aici. Nu că sunt împotriva marşului unirii şi poate că nu se întâmpla nimic, poate să aibă loc două acţiuni pe străzi diferite, dar cât e a provoca? În ce s-au transformat acţiunile nobile şi bune a tinerilor pe 7 aprilie 2009? Iată noi avem deja lecţia. De ce nu găsim nici până acum pe cei care au fost provocătorii?”

Europa Liberă: De ce nu-i găsiţi?

Mihai Ghimpu: „Fiindcă nu sunt. Înseamnă că nu sunt la noi în Republică. Altfel îi găseam. Din păcate atunci când lucrurile încep să ia o întorsătură corectă şi bună apare cineva care se dă mai patriot. Noi avem buni specialişti în domeniul acesta a cauzei naţionale. Folosesc cauza pentru a compromite. Noi nu o să admitem ca cineva să vină şi să compromită, şi de această dată, cauza românească.

Apelul meu este că dacă sunt într-adevăr pentru cauza românească să abandoneze pe data de 16. Şi poftim, aşa cum noi nu am discutat subiectul acesta şi nu am spus nimănui nimic despre marşul de la Cahul , de la Bălţi, celelalte care o să le mai facă, poftim să le facă, dar cu adevărat dacă au această bună intenţie. Dar dacă intenţia lor este de a compromite, nu o să le meargă. Mai vedem un marş, al doilea, al treilea şi o să facem o analiză şi atunci va trebui deja public să luăm atitudine.

Noi avem, cum am zis, programul nostru de integrare europeană şi trebuie să fim foarte atenţi ca să nu ne înecăm la mal. Ceea ce eu am discutat şi cu mulţi europeni şi oficial, şi neoficial. Şi noi prin reforme, dar şi ei să fim foarte atenţi ca să nu ne înecăm la mal. Fiindcă obţinerea acestor trei documente pentru Republica Moldova înseamnă foarte mult.”

Europa Liberă: Acestor trei acorduri.

Mihai Ghimpu: „Acorduri, da. Şi dacă noi acum ne înecăm la mal, a zburat totul. Şi aici sigur că „prietenii” noştri sunt interesaţi ca asta să nu se producă. Eu sunt foarte atent, ştiu cine sunt ei, ştiu ce vrem noi, şi am să fac tot posibilul ca lucrurile să meargă înainte.”

Europa Liberă: O delegaţie condusă de premierul Vlad Filat întreprinde o vizită la Moscova. Domnul Filat are mandatul AIE să discute cu partenerii ruşi?

Mihai Ghimpu: „Domnul Filat şi domnul Ghimpu, şi domnul Lupu au semnat un document - Acordul de formare a Alianţei şi apoi au votat Programul de guvernare, unde este scris negru pe alb integrarea europeană şi nimeni nu are dreptul să vorbească înafara acestui program. Ceea ce vorbeşte fiecare dintre noi în afara acestui program înseamnă că este un punct de vedere personal.”

Europa Liberă: Ce va oferi Federaţia Rusă Republicii Moldova în cadrul acestei vizite?

Mihai Ghimpu: „Eu nu ştiu. Eu nu sunt împotriva ca noi să avem relaţii cu Federaţia Rusă. Chiar îmi amintesc că în Program e scris relaţii strategice şi cu SUA şi cu Rusia, relaţii reciproc avantajoase. Când ne întâlnim cu ei, clar că Rusia au interesele lor, dar noi avem interesele noastre şi de aici trebuie de înţeles că fiecare dintre noi cu care discuţi să semnezi un document fie cu Federaţia Rusă, fie cu SUA.

Eu aştept ca Rusia să se împace cu gândul că Republica Moldova este un stat independent. Să-şi retragă armamentul şi muniţiile şi să ne permită să democratizăm stânga Nistrului, fiindcă acolo sunt nu numai moldoveni şi ruşi, vor şi ei să simtă şi ei valorile democratice, liberale şi europene. Asta aştept în fiecare zi. Dar cred că asta va fi cu timpul, prin schimbării de generaţii. Oamenii pledează acum pentru alte valori, nu pentru plăcerea de a vedea sânge şi a ocupa teritorii, pentru binele cetăţenilor indiferent de naţionalitate.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, când va avea Moldova un ambasador la Moscova?

Mihai Ghimpu: „Acum după vizita de la Moscova şi vizita domnului Lupu în Ungaria, noi o să ne întrunim undeva pe la sfârşit de săptămână. Domnul prim ministru a spus că candidatura este. Să o propună şi să vedem. Eu aş vrea să fie un ambasador care să reprezinte Republica Moldova cu demnitate, nu să stea cu capul plecat, că noi suntem un stat mic, că Federaţia Rusă e un stat puternic, că au piaţă, că noi primim de acolo gaz, energie electrică. Nu, nu aşa vreau. În rest nu mă deranjează cine o să fie, numai să aibă aceste calităţi.”

Europa Liberă: care sunt priorităţile Alianţei pentru această sesiune de toamnă-iarnă?

Mihai Ghimpu: „De mult aşteaptă primarii descentralizarea puterii şi Legea cu privire la finanţele publice, doi – reforma Procuraturii. Este o problemă. Procurorul general se numeşte de Parlament, e normă constituţională. Dar, mă rog, aceasta putem lăsa, nu putem modifica Constituţia. Restul, celelalte, trebuie să le ajustăm, prevederi procurorii trebuie să fie independenţi ceilalţi, fiindcă e şi militară, se menţine pe verticală.

E un an înainte de a fi semnat Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb şi Aprofundat, Acordul de Libera Circulaţie şi noi, dacă vom tărăgăna, înseamnă că nu vom avea ceea ce putem avea. În problemele acestea poziţia Partidului Liberal va fi una tranşantă. Am evitat alegerile anticipate, înseamnă că e perioada reformelor şi gata... punctum. Ce mai avem noi? Ministerul de Interne şi aici descentralizarea trebuie, nu putem menţine puterea în mâna ministrului, avem putere locală. Serviciile de informaţie şi securitate...”

Europa Liberă: Aţi identificat persoana care ar fi demnă să ajungă în această funcţie?

Mihai Ghimpu: „Persoana trebuie să o identifice Preşedintele Republicii. Cred că chiar în primele şedinţe vom hotărî problema.”

Europa Liberă: Există o candidatură?

Mihai Ghimpu: „Candidaturi sunt multe la noi, numai depinde de-a cui sunt. Vreau să spun aşa, odată pentru toată lumea, fiindcă avem speculaţii diferite la noi, multe puncte de vedere, se ştie tot ceea ce numeşte Parlamentul sau Guvernul sunt funcţii politice. Cine votează? Nu partidele politice, prin deputaţii săi? Hai să fim serioşi, să nu mai amăgim lumea. Alta e pe cine înaintezi, pentru ce-l înaintezi: să faci ordine sau să-l foloseşti pentru interesele tale. Că alegem directorul, Comisia pentru Integritate rămâne poziţia noastră, cu tot respectul faţă de societatea civilă, încă o dată repet...”

Europa Liberă: Deci poziţia PL...

Mihai Ghimpu: „Poziţia PL rămâne aceeaşi pe care am anunţat-o.”

Europa Liberă: Care?

Mihai Ghimpu: „Funcţia aceasta trebuie să revină fracţiunii Partidului Liberal sau partidului ca parte componentă a Alianţei. Cu tot respectul faţă de cei care pretind, care au înaintat. Nu – înseamnă că nu, nu va fi. Lasă să voteze cu altcineva. Noi nu votăm şi rămâne să discutăm în cadrul Consiliului.”

Europa Liberă: Aveţi altă candidatură pentru funcţia de preşedinte al Consiliului?

Mihai Ghimpu: „Casian este avocat. La noi omul e cunoscut. Mai mult ca atât, a făcut parte din comisia aceasta a Baroului de Avocaţi şi o stagiere în Statele Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Problema remanierilor guvernamentale, o problemă banală şi totuşi PD-ul a zis că e pe ultima sută de metri şi propune pe cine îl demite. PL-ul ce zice?

Mihai Ghimpu: „E soarta unui om, e soarta domeniului, e soarta republicii. Perioada aceasta foarte grea, în care noi încet, dar trebuie să mergem spre Europa. O să vedem.”

Europa Liberă: Dar aţi făcut o listă eventual, dacă ar putea să cadă 1-2 capete?

Mihai Ghimpu: „Nu, de unde să o fac? Eu nu sunt omul care una-două – să zboare capete. Aceasta nu este echipă atunci. Dacă faci în felul acesta, cel care vine, în primul rând, unii buni n-o să-ţi vină, o să zică: „Da ce? Mâine mă dă afară şi pe mine, ca şi pe ceilalţi.” Şi atunci, pe altul pui care să-ţi fie loial. Dar mie loialitate nu-mi trebuie. Mie îmi trebuie treabă să facă. Aşa că problema aceasta eu o consider că e mult mai delicată decât cred unii.”

Europa Liberă: Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, zice că va insista să includeţi pe ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi problema cu privire la convocarea unui referendum care ar spune „da” sau „ba” în problema integrării în Uniunea Euroasiatică. Ce reacţie aveţi?

Mihai Ghimpu: „Voronin azi poate spune multe. Trebuia să facă când a fost la guvernare. El a mai spus lucrul aceasta şi înainte, în campania din 2001. În primul rând, această uniune nici nu există. Aberaţii. Eu cred că există o competiţie între Partidul Comuniştilor şi partidele acestea care au început pe stânga să mişune şi ei ştiu foarte bine că aceasta nu se va produce. Noi avem programul nostru: integrarea europeană şi punctum.”

Europa Liberă: V-ar fi frică de un asemenea referendum?

Mihai Ghimpu: „Nu mi-e frică şi n-o să-mi fie frică, dacă ar fi să fie doar opţiunea cetăţenilor. Dar noi ştim că este un interes din afară care vrea să deturneze tot ce am pornit noi, deranjaţi că prea s-a apropiat Moldova de Uniunea Europeană şi ce... Rusia doarme şi nu ştiu ce acolo. Aici e problema, aşa că noi n-avem de gând să votăm aceasta. Noi avem, cum am zic, programul nostru, integrarea europeană şi trebuie să fim foarte atenţi ca să ne înecăm la mal.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, actuala Alianţă pentru Integrare Europeană îşi duce mandatul până la finele lui?

Mihai Ghimpu: „Indiscutabil. Înlocuirea unor miniştri nu înseamnă reformatarea Alianţei. Reformatarea Alianţei înseamnă când o parte componentă a Alianţei se duce cu comuniştii. Nu cred nici colegii ceilalţi, adică PD-ul şi PLDM-ul că vor face pasul acesta. Noi avem obiectivul principal: integrarea europeană. Ni l-am asumat cu toţii. Dacă cineva crede că aproape de mal va răsturna barca, atunci să-şi asume consecinţele. Pentru că, răsturnând barca, aceasta înseamnă că te îneci şi tu. Eu cred că noi o vom duce la bun sfârşit, cu toate divergenţele care...”

Europa Liberă: Dar care sunt divergenţe din cadrul Alianţei?

Mihai Ghimpu: „La moment nu sunt, fiindcă noi am terminat cu bine şedinţa dinainte de vacanţă. Am votat ceea ce ne-am asumat în şedinţele noastre ale Consiliului Alianţei. Ele acuma nu există. Dar pot să apară. Asta am în vedere. De exemplu, luăm Procuratura. Nu prea cred eu că unii or să vrea în toamna aceasta să reformăm Procuratura, dar ea este şi va fi cerinţa noastră, fără niciun fel de compromis aici. Am făcut până acum compromisuri. Şi atunci trebuie să discutăm: bine, nu în octombrie, atunci în noiembrie, dar aceasta nu înseamnă că în 2014. Probleme de felul acesta sunt.”


Europa Liberă: Aţi spus că o nouă Constituţie s-ar regăsi printre priorităţile actualei Alianţe pentru Integrare Europeană.

Mihai Ghimpu: „Aici sunt două lucruri principiale: limba şi regimul.”

Europa Liberă: PL pentru ce formă de guvernare pledează?

Mihai Ghimpu: „Trebuie să medităm, să vedem, dar prezidenţială în niciun caz, cu atât mai mult că vede şi votul pe care-l dau cetăţenii. Noi nu suntem gata pentru ca să avem o republică prezidenţială unde să credem: un om vine şi strict se conduce de valorile democratice. Aşa că încă departe suntem ca să credem că vom avea un preşedinte care nu va lua puterea în mâinile sale.”

Europa Liberă: Deci, PL-ul nu e pentru o formă de guvernământ prezidenţială.

Mihai Ghimpu: „Nu.”

Europa Liberă: Dar parlamentară sau semi-parlamentară sau semi-prezidenţială, care e mai aproape?

Mihai Ghimpu: „Trebuie să discutăm şi să vedem. Sigur că suntem într-o oarecare măsură obligaţi să ţinem cont şi de părerea cetăţenilor, că cetăţenii vor să îşi aleagă preşedintele, în mod direct. Pe de altă parte, când vedem că lucrurile nu merg în direcţia bună, noi trebuie să le explicăm cetăţenilor de ce nu. Oricum noi trebuie să adoptăm această Constituţie.”

Europa Liberă: O Constituţie votată de către deputaţi sau la judecata cetăţeanului?

Mihai Ghimpu: „Dar cine să o voteze? De unde să avem noi 67 de voturi? Cu Dodon şi cu Mişin? Nu. E exclus. Absolut. Referendumul, cred că. Altă variantă nu există. Şi dacă nu, atunci înseamnă că mergem în alegeri cu actualul mecanism. Ne întoarcem după alegeri şi, la expirarea mandatului actualului preşedinte – aceeaşi situaţie. Eu sper să depăşim şi aceste diferite viziuni pe care le avem noi în problema aceasta. Noi trebuie să ne gândim la un regim parlamentar, la o Constituţie nu în interesul partidelor care votează această Constituţie, dar în interesul cetăţenilor şi cu o funcţionare cât mai bună a instituţiilor statului.”

Europa Liberă: Care a fost prima reacţie, când aţi auzit că preşedintele Timofti vă decorează cu cea mai înaltă distincţie în stat?

Mihai Ghimpu: „Nu bună. Ştiţi cum e, când eşti la guvernare, lumea altfel, o parte sau unii văd lucrurile altfel. Adică eşti la guvernare şi-ţi iai care şi ce poate. De aia nu m-a prea bucurat.”

Europa Liberă: În Constituţie articolul 13 cum trebuie să fie?

Mihai Ghimpu: „Corect trebuie să fie limba română. Nici nu se discută: limba română. Dar poţi, aici trebuie să vezi că noi avem nevoie acuma nu numai de limba română. Noi avem nevoie de Constituţie şi atunci găseşti soluţia. Aceasta înseamnă politică. Aceasta înseamnă politică. Eu pot să spun un lucru sigur, că în cazul în care cineva va dori să rămână în Constituţie limbă moldovenească, nu voi vota. Înseamnă că rămâne actuala. Lăsăm să vină ziua în care vom putea schimba lucrurile. Să înlocuim minciuna cu adevărul. Dar să lăsăm minciuna... nu, aceasta e exclus.”

Europa Liberă: Deci, mai bine o Constituţie fără articolul 13, dacă nu se acceptă limba română ca limbă de stat?

Mihai Ghimpu: „Aşa este, sigur că. Asta cred că la ziua de azi este cea mai bună soluţie. E timpul să tragem o linie clară în problemele naţionale şi să ne apucăm de problemele social-economice şi de reforme.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG