Linkuri accesibilitate

Discuţii pragmatice cu Tiraspolul, la Viena


Negociatorii de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski

Negociatorii de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski

Eugen Carpov: Transportul auto transnistrean trebuie să corespundă cerinţelor internaţionale.


Premierul Vlad Filat a început o vizită de două zile în Rusia, care include o întrevedere la Soci cu preşedintele Vladimir Putin. Relaţiile economice dar şi conflictul transnistrean se vor afla pe agendă. Miercuri, la Viena are loc o nouă rundă de negocieri privind tot Transnistria, în formatul 5+2, de la care va relata Valentina Ursu. Dar până să ajungă la Viena, Valentina Ursu a stat de vorbă cu vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov:

Eugen Carpov: „La Viena mergem cu o agendă pe care ne-a propus-o preşedinţia irlandeză în exerciţiu a OSCE, include subiecte pragmatice concrete care ţin de îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cetăţenii moldoveni de pe ambele maluri ale râului Nistru. În primul rând vom continua discuţiile la subiectul ce ţine de transport, transport calea ferată, transport auto şi posibilitatea deschiderii podului de lângă localitatea Gura Bâcului.”

Europa Liberă: Referitor la deschiderea podului de la Gura Bâcului, e un ping-pong aşa, între Chişinău şi Tiraspol, Tiraspolul în mare parte învinuieşte Chişinăul, Chişinăul zice că nu e vina Chişinăului, ce se întâmplă totuşi?

Eugen Carpov: „De fapt lucrurile sunt mult mai clare acum, există o problemă tehnică cu podul respectiv, necesitatea efectuării unor lucrări. Probleme din partea noastră nu există şi cred că nu ar exista nici din partea partenerilor de la Tiraspol. Pe tronsonul de şosea care vine de pe malul drept spre acest pod, lucrările de întreţinere şi reparaţie necesare au fost făcute , propriu-zis, podul necesită anumite lucrări care pot fi executate fără probleme de către companii specializate de construcţii din Republica Moldova, atât de la Chişinău, cât şi din Tiraspol. Problemele constau în faptul că cei de la Tiraspol văd reluarea circulaţiei pe acest pod într-un context mai larg şi se insistă pe aspecte cum ar fi, recunoaşterea numerelor de înmatriculare pentru transportul din regiunea transnistreană, posibilitatea circulaţiei de pasageri şi mărfuri cu aceste unităţi de transport în baza unor documente care urmează să fie eliberate de la Chişinău, apar aspecte de securitate, responsabilitate, apar aspecte ce ţin neapărat de angajamentele Republicii Moldova pe care le avem în baza unor acorduri multilaterale, bilaterale şi în baza faptului că Republica Moldova, ca stat suveran , independent, recunoscut de comunitatea internaţională face parte din diverse structuri internaţionale, membru a unor convenţii internaţionale, inclusiv în domeniul transportului, şi aici nu putem devia de la angajamentele pe care le avem. Acest element trebuie să fie înţeles de partenerii de la Tiraspol, când împreună vom corespunde cerinţelor internaţionale, atunci vor dispărea orice bariere pentru circulaţie, inclusiv a unităţilor de transport din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dacă conveniţi asupra unui compromis, unui consens, podul totuşi poate fi deschis în cât timp?

Eugen Carpov: „ Dacă nu ar exista precondiţii din partea Tiraspolului podul ar putea fi deschis într-o perioadă previzibilă, cred că e vorba de câteva luni de zile.”

Europa Liberă: Dacă nu-l deschideţi în această toamnă, iarna va fi şi mai dificil, şi problema rămâne a fi una cu barbă?

Eugen Carpov: „Cât de lungă urmează să fie ,,barba” vom vedea după discuţiile de la Viena. Noi vom depune eforturi, ca şi anterior, apropo sprijinite de toţi partenerii noştri internaţionali, ca elementele să fie disociate şi dacă putem soluţiona un segment din discuţiile pe care le avem să îl soluţionăm, dacă putem oferi şansa cetăţenilor, atât din localităţile de pe malul drept cât şi din localităţile de pe malul stâng să circule, utilizând acest pod ca element de infrastructură noi trebuie să o facem, iar subiectele care ţin de un aspect mai larg, de standarde internaţionale să fie discutate în continuare astfel ca să găsim elemente de compromis. Trebuie să menţionez că pe agendă avem şi subiectul educaţiei, cooperarea în domeniul educaţiei, şi aici pe de o parte o să discutăm participarea în diverse proiecte pentru elevi, studenţi de pe ambele maluri ale Nistrului, cât şi pentru profesori, cadre didactice, să poată beneficia de proiectele şi instrumentele pe care ni le oferă în mod special partenerii noştri internaţionali. În acelaşi timp subiectul recunoaşterii diplomelor instituţiilor din stânga Nistrului este pe agendă, dar evident că vom aborda din nou, foarte serios şi situaţia cu cele opt şcoli cu predare în grafie latină, subiect care se află în atenţia comunităţii internaţionale de foarte mult timp şi de care se preocupă autorităţile Republicii Moldova. Am avut o discuţie la subiectul dat şi în Bender, cel puţin am avut asigurări că anul de studii 2012-2013 care a început pe trei septembrie, sperăm să continue într-o manieră normală pentru ca elevii şi cadrele didactice din aceste şcoli să nu simtă nici un fel de impedimente sau obstacole în procesul educaţional, iar aspectele ce ţin de reglementare în general, să fie discutate la nivelul negociatorilor fără ca să afecteze activitatea şcolară.”

Europa Liberă: Şi dacă dumneavoastră puneţi acum accentul mai mult pe problemele social-economice, la Moscova, premierul Vlad Filat care întreprinde o vizită va discuta despre Transnistria, figurând pe agenda moldo-rusă, ca problemă politică?

Eugen Carpov: „De fapt vizita premierului Vlad Filat la Moscova nu are nici o legătură cu discuţiile în formatul 5+2 pe care le vom purta la Viena, sunt două evenimente diferite, vizita are o agendă complexă care include tot spectrul de relaţii pe care le avem cu statul Federaţia Rusă inclusiv participarea federaţiei ruse în calitate de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de altă parte, în formatul 5+2, ca să revin la agenda noastră, avem în afară de cele două subiecte enunţate, mai avem şi propunerea să abordăm posibilitatea creării unui for pentru societatea civilă şi mass-media de pe ambele maluri. Pe lângă aceasta avem şi iniţiativa preşedinţiei OSCE pentru ca să ne concentrăm atenţia pe subiecte ce ţin de respectarea drepturilor omului, posibilitatea stabilirii unor mecanisme care să ajute cetăţenii care au anumite probleme să primească consultanţă şi sprijinul necesar. Avem pe agenda propusă şi subiectul cooperării în combaterea crimelor, pentru că este de fapt un fenomen care nu ţine de linii administrative sau frontiere şi un ultim subiect propus spre discuţie este cooperarea în cazul unor situaţii excepţionale , iarăşi un subiect de mare actualitate care ar putea să faciliteze cooperarea în situaţii chiar pe care le avem şi pe parcursul anului curent, Republica Moldova s-a confruntat cu o secetă puternică, avem proiecte de cooperare cu partenerii internaţionali care vin să ne ajute în această situaţie. Chiar nu atât de demult a avut loc o reuniune a grupurilor de lucru pentru agricultură şi ecologie, unde delegaţia de la Chişinău a propus ca proiectul de ajutorare a fermierilor care au suferit de pe urma secetei să fie extins şi pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Iniţiativa respectivă, apropo, a fost primită cu interes de către cei de la Tiraspol, şi sper să avem un exemplu de cooperare care să ne apropie şi mai mult şi să creeze înţelegerea cetăţenilor de pe ambele maluri că împreună putem să soluţionăm mai multe probleme decât dacă suntem dezbinaţi.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre declaraţiile politice care s-au făcut la Tiraspol şi la Moscova referitor la consolidarea independenţei Transnistriei şi dacă cumva ele se răsfrâng asupra procesului de negocieri?

Eugen Carpov: „Evident că orice declaraţie care este făcută nu doar la Tiraspol şi Moscova dar şi în alte capitale internaţionale sau la Chişinău au efect asupra procesului. Pentru ca procesul să avanseze într-o manieră constructivă nu avem nevoie de declaraţii radicaliste sau extremiste care promovează anumite puncte de vedere, din start inacceptabile pentru participanţii în acest proces. Toată lumea ştie că principiile de bază ale reglementării conflictului transnistrean sunt păstrarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Punctul respectiv de vedere a fost nu o dată confirmat şi reconfirmat la nivel oficial, inclusiv de către oficialii din Federaţia Rusă. Noi în baza acestor asigurări aşteptăm ca acţiunile partenerilor noştri ruşi să corespundă declaraţiilor pe care le fac la nivel oficial.”

Europa Liberă: Chişinăul insistă să ajungă pe masa de negocieri şi subiectul ce ţine de transformarea forţelor de menţinere a păcii într-o misiune civilă, în timp ce la Tiraspol se vede şi cu ochiul liber că se insistă pe ideea înzestrării armatei care staţionează în regiunea de est a Republicii Moldova, aici cum puteţi să găsiţi compromis sau pe cât de repede s-ar putea de identificat această soluţie de a transforma acest contingent militar în unul civil?

Eugen Carpov: În problemele ce ţin de prezenţa militară a Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, poziţia noastră oficială şi poziţia pe care o promovăm nu s-a schimbat, de fapt noi insistăm ca trupele militare ruse care staţionează fără acordul autorităţilor constituţionale din Republica Moldova să fie retrase cât mai urgent în conformitate cu angajamentele internaţionale pe care le are Federaţia Rusă. O reînarmare cu tehnică modernă vine în contradicţie flagrantă cu acest principiu şi cred că asemenea acţiuni nu pot fi întreprinse în raport cu unităţile militare care staţionează acolo. Referitor la misiunea de pacificare, noi sprijinim punctul de vedere că în 20 de ani, această misiune şi-a îndeplinit rolul pentru care a fost concepută în anul 1992, acţiunile militare au fost stopate în scurt timp, spre fericirea noastră, după anul 1992, cu excepţia unor incidente tragice, nu am mai avut acţiuni care ar fi generat conflicte cu caracter militar. Acum noi avem nevoie să transformăm această misiune în una cu caracter civil, din punctul acesta de vedere, înzestrarea cu armament şi la capitolul misiunii de pacificare este o acţiune care vine în contradicţie cu logica acestei misiuni. Doi, orice transfer de tehnică militară, armamente, trupe care se intenţionează să aibă loc între Federaţia Rusă şi Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană trebuie în primul rând să fie consultată cu autorităţile constituţionale, să fie coordonată, inclusiv cu partenerii noştri internaţionali, în primul rând Ucraina, oficial deschis coordonată pentru a efectua tranzitul, în cazul în care există decizii pozitive şi numai după aceasta să aibă loc acţiunile deja pe teren.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG