Linkuri accesibilitate

Banca Centrală Europeană a făcut un pas curajos, dar pe termen scurt


Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi vorbind presei la Frankfurt, joi 6 septembrie 2012

Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi vorbind presei la Frankfurt, joi 6 septembrie 2012

Experții aşteaptă o soluție pe termen lung,




Pentru moment, decizia Băncii Centrale Europene, anunţată joi, de a cumpăra un număr nelimitat de obligaţiuni de stat de la ţările îndatorate din zona euro, a reuşit să învigoreze bursele. Bursele europene şi-au continuat astăzi trendul ascendent începută în şedinţa anterioară.

Investitorii se aşteptau şi la veşti bune privind evoluţia pieţii muncii din American – cifrele au fost însă relativ dezamăgitoare, rata şomajului nu a scăzut decât la 8,1 la sută în august, dela de la 8,3 procente.

Majoritatea analiştilor economici califică decizia de ieri a Băncii Europene drept cel mai îndrăzneţ pas făcut până acum în efortul de a salva ţările care se confruntă cu problema datoriilor suverane.

Pentru că planul de a achiziţiona un număr nelimitat de obligaţiuni merge mult mai departe decât iniţial, care limita la 210 miliarde euro suma alocată de Banca Europeană pentru a cumpăra datoriile ţărilor cu probleme financiare.

Pe termen scurt, implicarea activă dar mai ales masivă a Băncii Europene ar putea facilita accesul ţărilor cu datorii la noi credite, ar putea face creditele mai ieftine. Ceea ce s-a întâmplat deja, în cazul Spaniei: dobânda pentru obligaţiunile pe 10 ani a scăzut la sub 6 la sută, prima dată din mai.

Au scăzut şi dobânzile pentru împrumuturile italiene. Problema este că, pentru a profita de oferta Băncii Europene, ţările îndatorate din zona euro trebuie în primul rând că ceară ajutorul Uniunii Europene, şi asta înseamnă că sînt obligate să se angajeze la o serie de reforme dureroase.

Grecia, Irlanda şi Portugalia au făcut deja acest lucru, Italia şi Spania încă nu. Premierii celor două ţări au declarat joi, imediat după ce s-a anunţat planul Băncii Europene, că pentru moment nici nu au nevoie de sprijin financiar.

„Banca Europeană nu face decât să creeze un nou fond care garantează datoriile ţărilor din zona euro”, spune Dalibor Rohac, expertul financiar la Institutului Legatum de la Londra. Datoriile acestor ţări vor intra în conturile Băncii, ceea este periculos: criza datoriei suverane s-ar putea transforma într-o criză a băncilor naţionale, avertizează expertul de la Londra.

Va avea iniţiativa Băncii europene efectele sperate ? Unii analişti cred că da, pentru că va mări, pe termen lung, încrederea investitorilor. Mai ales că în momentul când cumpără obligaţiuni de stat, Banca Europeană va avea statutul unui creditor privat, deci se va confrunta cu aceleaşi riscuri.

Majoritatea analiştilor avertizează însă că este vorba de o măsură pe termen scurt, care poate oferi un respiro ţărilor îndatorate, dar nu şi o soluţie.

În ultimă instanţă, declară „Europei libere” Dalibor Rohac de la Institutul Legato, Banca Europeană nu poate rezolva problemele fiscale ale acestor ţări, şi nici nu le poate echilibra bugetele, ceea ce înseamnă că se aşteaptă o soluție pe termen lung.
XS
SM
MD
LG