Linkuri accesibilitate

„Aici parcă plouă cu talente”: excurs în lumea Mariei Bieșu


Maria Bieșu

Maria Bieșu

Svetlana Bivol: „noi nu le putem oferi acele condiţii necesare pentru dezvoltarea unui tânăr talentat, pentru promovarea lui.”


Europa Liberă: Doamnă Bivol, dumneavoastră sunteţi gazda unui compartiment al festivalului, probabil, cel mai incitant compartiment – Concursul.

Svetlana Bivol: „Acest festival, de fapt, este unul special, prin mai multe faţete ale lui: prima este ediţia a 20-a, a doua, foarte tristă – că nu mai e Maria printre noi şi, de fapt, toată lumea nueste derutată, dar nu ştie Svetlana Bivol

Svetlana Bivol

parcă cum să se comporte, parcă am rămas fără o tutelă foarte, foarte mare, anume a festivalului şi a oamenilor de cultură şi a treia: pentru prima oară, la Chişinău, în Moldova, la acest concurs, este o provocare pentru întreaga ţară, nu numai pentru tineri, deoarece a fost organizat în timp record, timp de 2 luni.

De la bun început, toţi, am primit vestea cam sceptic, de fapt, noi, muzicienii nu credeam că în 2 luni poate fi organizat aşa ceva. Dar ne-am convins, probabil, spiritul Mariei ne ajută, că s-au înscris 45 de tineri din 7 ţări. Şi la preselecţie au fost promovaţi, după etapa de selecţie, au fost promovaţi 33 din 6 ţări, tineri cu voci excepţionale. Am participat la această preselecţie, vreau să menţionez că juriul a fost foarte obiectiv şi din punctul de vedere al organizării, adică al audiţiilor. N-am ştiut cine cântă, din ce ţară, a fost doar cu numere: numărul 1,2,3,4.

Am fost impresionaţi de foarte multe voci, deşi nu toate înregistrările au fost calitative. Mă rog, tinerii le-au prezentat aşa, pentru preselecţie. Dar sunt voci excepţionale, absolut. Au fost deci înregistrări: cine din concert, cine din spectacol, cine dintr-o sală, aşa, cu un magnetofon de o proastă calitate au înregistrat, dar vocea oricum se manifesta şi puteam să ne dăm seama cum, nu doar o posedă, dar ştie să mânuiască această voce.”

Europa Liberă: Deci pe viu o să-i vedeţi abia la Chişinău?

Svetlana Bivol: „Da, abia la Chişinău îi vedem pe data de 12. Şi sunt, cum v-am zic, 33, dintre care 15 sunt moldoveni. Şi cei mai buni moldoveni. După aia, când deja s-au deschis cărţile, am văzut lista concurenţilor. Sunt nemaipomeniţi, cei mai buni, pe care, de fapt Maria Bieşu pe mulţi dintre ei îi promova şi îi aprecia foarte mult. Eu vorbesc de Igor Ţurcanu, de Ion Timofti, doi tenori foarte, foarte buni, de Mariana Bulicanu, soprană, de Tatiana Costiuc, soprană, de Marina Radeş, de mulţi studenţi foarte buni, dar şi tinerii din Germania, din Kazahstan, voci fantastice. De fapt, e o tradiţie acolo mai specială, de canto.”

Europa Liberă: Din păcate, e o tradiţie că numele acestea pe care le spuneţi, într-un târziu, de fapt, ajung în afară, nu prind rădăcini la Chişinău. De ce se întâmplă aceasta?

Svetlana Bivol: „Domnule Botnaru, este o întrebare foarte, pe de o parte, dureroasă, dar frecventă. Toţi, absolut toţi întreabă acest lucru şi este firesc. Dar noi nu le putem oferi acele condiţii necesare pentru dezvoltarea unui tânăr talentat, pentru promovarea lui.”

Europa Liberă: Dar de ce, doamnă Bivol? În ţara Mariei Bieşu noi nu putem să ţinem talentele acasă?

Svetlana Bivol: „Nu putem. Nu putem. Nu avem salarii decente. Nu avem condiţii elementare, să le oferim o cameră, un apartament, nu avem aceste condiţii. Şi nu vrem, cred că. Nu vorbesc de noi. Vorbesc, în general, de această poziţie pentru cultură, atitudinea pentru cultură.

Dar premiile la acest concurs sunt foarte bune, foarte mari. Şi eu sunt sigură că aceste premii poate îi vor ajuta pe unii din tineri să-şi cumpere ceva: o garsonieră sau ceva aici, ca să rămână totuşi acasă, deoarece tinerii, majoritatea dintre ei, moldovenii, în special, vorbim de partea asta, moldovenească, sunt şi patrioţii acestui pământ, acestui neam. Mulţi din ei sunt deja angajaţi ai Operei Naţionale, dar, şi atunci când pleacă, ne promovează, ne duc faima, oricum ne reprezintă, ei reprezintă Moldova. Aceasta este foarte important.”

Europa Liberă: Partea optimistă a lucrurilor este că această resursă este, de fapt, inepuizabilă. Şi oricâţi ar pleca, vin alţii în loc, nu?

Svetlana Bivol: „Absolut. Să ştiţi că da. De fiecare dată, mă conving că aici parcă plouă cu talente. Nu ştiu ce se întâmplă, nu ştiu ce magnetism, Violonista Alexandra Conunova-Dumortier

Violonista Alexandra Conunova-Dumortier

ce enigmă este aici, pe acest petec de pământ. În special, eu vorbesc de domeniul muzicii. Sunt unele absolut fantastice. Acuma chiar aş vrea să fac acea paralelă cu Ilian Gârneţ sau cu Alexandra Conunova, care deja a obţinut un loc atât de important, un post foarte important: solistă la Filarmonica din Geneva [n.redacției: în realitate membră a Orchestrei de Cameră din Lausanne/Orchestre de Chambre de Lausanne], o moldoveancă din Chişinău, care a şi născut un copil, între timp, a făcut o carieră absolut strălucită şi are în spate, în palmaresul ei, 15 premii mari şi întâi, la concursuri internaţionale, de 22 de ani.

Ilian Gârneț

Ilian Gârneț

Deci, acelaşi Ilian Gârneţ, care prima dată în Moldova a fost prezentat şi reprezentat atât de valoros la concursul „Regina Elisabeta”, un concurs care e atât de prestigios şi de fiecare dată ne doare, într-un fel. De ce aceşti tineri niciodată nu sunt întâlniţi cu pompă, cum se întâmplă cu alţii?



Tare mult îmi plac tinerii sportivi, este un lucru nemaipomenit. Trebuie să dezvoltăm şi acest domeniu. Cu mare fast îi întâlnesc de fiecare dată şi este normal acest lucru. Mi-ş dori ca şi muzicienii să fie întâlniţi exact aşa. Nu ca aceştia să fie mai prost întâlniţi şi promovaţi, dar ca muzicienii să fie promovaţi la justa valoare, deoarece numele Moldova sună prin ei.”

Europa Liberă: Vorbiţi despre ploaia de talente. Publicul, în general, este pregătit să consume produsul dumneavoastră elevat?

Svetlana Bivol: „Evident. Noi avem un public foarte select şi un public, de fapt, stabil, dar care se schimbă. Îmi place foarte mult că au apărut foarte mulţi tineri care vin în instituţiile de cultură academică: şi operă, şi sală cu orgă, şi filarmonică. Creşte interesul, sporeşte pentru arta academică şi noi suntem cei care am iniţiat încă un concurs foarte frumos, după mine, „Tinerii pentru Moldova”. La final de an, facem un fel de trecere în revistă a celor mai valoroşi tineri, care au venit cu trofee de la cele mai prestigioase concursuri.”

Europa Liberă: Şi mai am o întrebare dureroasă: înainte vreme, totuşi sistemul de selectare a talentelor şi de promovare era destul de democratic. Copiii după ore mergeau cu vioara, cu fluieraşul la diferite cercuri, la case de copii. Acuma s-a deteriorat un pic acest sistem, în special, la ţară. Copiii care ştiu să deseneze, copiii care au har actoricesc nu întotdeauna sunt promovaţi, întâi de toate, din cauza sărăciei, dar şi pentru că sistemul de captare a talentelor s-a deteriorat. Dumneavoastră ce spuneţi despre lucrul acesta? Cum se poate recupera?

Svetlana Bivol: „Într-adevăr, este un punct vulnerabil al societăţii noastre. Chiar pe timpuri se mergea, profesorii cei mai mari de la
Cultura nu este domeniul care interesează administraţia aceasta locală şi pe ceilalţi atotputernici. ...

Conservator mergeau şi selectau talente la ţară. Dar nu numai acest lucru. Se poate reveni la această formulă. Dar altceva e: s-au închis şcoli. Acesta este un lucru iresponsabil, aş zice eu şi inadmisibil: şcoli de arte, şcoli de muzică, la care puteau merge copiii – s-au închis foarte multe şcoli.

Totuşi cultura nu este domeniul care interesează administraţia aceasta locală şi pe ceilalţi atotputernici. Dar mai există încă un aspect. Oamenii aceştia care îşi dedică viaţa artei, da, ei se formează de la 5, de exemplu, la 25 de ani, un muzician aşa se formează. Poate veni un talent, care la 18 ani îşi descoperă vocea, da. Nu se referă la cântăreţi, la interpreţi vocali. Dar instrumentiştii aşa se formează, timp de 20 de ani. Şi părinţii îşi pun întrebarea: merită să îi lipsim de copilărie, de viaţă privată, de nu mai ştiu ce, de toate plăcerile vieţii, ca pe urmă să vină într-o orchestră şi să aibă un salariu de 1500 de lei.

Fiecare copil trebuie să facă o şcoală de muzică, indiferent ce va deveni pe viitor. ...

Ştiţi, există un cerc vicios aici. Pe de o parte, părinţii vor să le dea copiilor această educaţie aleasă, pe de altă parte, se gândesc la viitorul lor. Dar oricum, oamenii culţi neapărat îşi instruiesc copiii în domeniu artelor. Aceasta dezvoltă foarte mult. Aceasta dă altă deschidere şi, de fapt, copiii care studiază muzica îşi dezvoltă foarte mult logica şi matematica, sunt cei mai buni matematicieni. Muzica şi, în special, obiectele muzicale teoretice foarte mult dezvoltă logica, să ştiţi. Părerea mea este că fiecare copil trebuie să facă o şcoală de muzică, indiferent ce va deveni pe viitor. Aceasta îl va ajuta oricum.”
XS
SM
MD
LG