Linkuri accesibilitate

Tatiana Potâng: „religia este o disciplină opţională, dar se predă în şcoală la cererea în scris a părinţilor.”


2012-2013 este al treilea an şcolar în care religia se predă copiilor, după ce a intrat în programe opţional, în urma unui compromis politic şi, aparent, într-o atmosferă de grabă şi spontanietate. Ce bilanţuri se pot face la această etapă şi nu înseamnă oare accesul bisericii la modelarea copiilor o îndoctrinare a lor? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări căutăm în discuţia cu doamna Tatiana Potâng, vice-ministra educaţiei.

Europa Liberă: Dnă Potîng, aşadar este al treilea an de când în şcolile moldoveneşti a apărut profesorul de religie sau chiar preotul, în urma unor circumstanţe pe care cu toţii ni le amintim – o forţă politică sprijinită de Mitropolia Moldovei a încercat să desfăşoare o consultare populară în acest subiect, consultare care nu a avut loc, dar în schimb disciplina a fost introdusă opţional în şcoli. De fapt, din punctul de vedere al Ministerului Educaţiei, cât de mulţumiţi putem fi de felul cum s-a pus în practică acest curs?

In studioul Europei Libere la Chișinău

In studioul Europei Libere la Chișinău

Tatiana Potâng: „Dacă e să facem acum un mic traseu istoric să spunem aşa, solicitarea de atunci, de la început, a Mitropoliei era ca disciplina să se numească „Bazele Ortodoxiei” şi să fie în mod obligatoriu pentru toată populaţia şcolară introdusă în învăţământ.

Modalitatea în care se face acum predarea religiei este un pic alta decât varianta ultimativă despre care v-am pomenit mai devreme. În sensul că disciplina se numeşte religia şi ea a venit să înlocuiască o serie de discipline opţionale care aveau tangenţe cu religia, este vorba despre Istoria religiilor, Educaţia creştin-ortodoxă, şi se predă pe două curriculum - Curriculum creştin-ortodox şi, acolo unde sunt solicitări, curriculum evanghelist-baptist.”

Europa Liberă: Chiar o clasă dacă ar învăţa acest curs, ar fi cazul să ne întrebăm cum se predă. S-au făcut la doi ani nişte evaluări, s-a asistat la lecţii, s-a văzut cum merge de fapt această disciplină?

Tatiana Potâng:
„Se face o monitorizare permanentă. În acelaşi timp, am stabilit un parteneriat cu Centrul educaţional de la Mitropolia Moldovei, avem parteneri şi alte organizaţii creştin-ortodoxe religioase, Patriarhia în primul rând. Dar când vorbim despre monitorizare, avem în vedere că acest curriculum care se predă acum este trecut prin Consiliul Naţional pentru curriculum de la Ministerul educaţiei, are avizul pedagogilor, al experţilor în pedagogie membri ai acestui consiliu, nu face sub nici o formă devieri de la ceea ce trebuie să fie un curriculum modernizat.”

Europa Liberă: De fapt am vrea să ştim cât de riguros este ţinută sub control această materie astfel încât să fim siguri că nu este aruncată în îndoctrinare, că nu se speculează pe sentimentele religioase ale copiilor, că nu se cultivă intoleranţa faţă de alte culte…

Tatiana Potâng:
„Exact de asta am şi menţionat că curriculumul acesta are girul Consiliul Naţional pentru curriculum, un consiliu alcătuit din 20 de profesori, pedagogi, doctori în pedagogie, profesori în pedagogie, oameni cu mare pondere în educaţie. Prin acest consiliu trec toate curriculum-urile care se aprobă în Republica Moldova.

Este un filtru foarte serios, iar până la aceea, la elaborarea documentului a lucrat un grup de lucru pe de o parte de la Ministerul Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, iar pe de alta, un grup de lucru de la Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei, deci experţi în ceea ce înseamnă religie şi experţi în ceea ce înseamnă pedagogie, ca să cumuleze într-o armonie mai mult sau mai puţin de ceea ce se cere de la acest curriculum.”

Europa Liberă: Aţi putea să ne daţi şi nişte cifre relevante referitoare la numărul de copii care studiază în prezent această disciplină, sau au studiat anul trecut, al numărului de profesori de religie care stau în faţa copiilor sau a preoţilor pe care aţi reuşit să-I recrutaţi, a manualelor dacă există, a fondurilor care se cheltuiesc cu ea, ca să înţelegem cât de justificat este efortul.

Tatiana Potâng:
„Vreau să vă spun că a crescut considerabil numărul de copii faţă de câţi învăţau în anul şcolar 2009-2010, înainte de începerea acestui proiect. La prima etapă aveam 19-20 de mii de copii, în primul an de studiu cifra a crescut la 76 de mii, după ultimele cifre prezentate de direcţiile de învăţământ, anul acesta avem o uşoară scădere a numărului de elevi – avem 69 de mii de copii. Lucru explicabil pentru că la început se studia pe un curriculum introductiv, pentru clasele 1-4 şi 5-9, iar începând cu anul trecut avem curriculum pentru fiecare clasă.”

Europa Liberă: 69 de mii din câte mii?

Tatiana Potâng:
„Din 360 de mii, câţi avem la ora actuală. Vreau să atrag atenţia că religia este o disciplină opţională introdusă în mod obligatoriu în grila orară, dar ea se predă în şcoală la cererea în scrisă a părinţilor, deci cu acceptul copiilor şi la cererea în scris a părinţilor.

Deci, nu este o disciplină impusă, ca să evităm speculaţiile care ar putea să apară pe de altă parte. În acelaşi timp, asigurarea didactică nu o face Ministerul Educaţiei. Manualele care apar şi vin în şcoală vin cu suportul bisericii, prin structurile pe care le reprezintă, fie că e Mitropolia Moldovei, fie că sunt organizaţiile neguvernamentale sau alte asociaţii creştin-ortodoxe care vin să sponsorizeze această iniţiativă prin editare de manuale. Dar în acelaşi timp absolut toate manualele care intră trec şi o evaluare a Ministerului Educaţiei.”

Europa Liberă: Am în faţă un set de recomandări ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la studierea religiilor în şcoală. Scrie aici că „scopul acestei educaţii este să le permit elevilor să descopere religiile practicate în ţările lor şi în cele învecinate, să-I facă să înţeleagă că fiecare are dreptul de a crede că religia sa reprezintă adevărata credinţă, să le ofere cunoştinţe care să le permit să fie în siguranţă faţă de susţinătorii unei practice religioase fanatice”.

Există garanţii de fier că tocmai astfel se predă această disciplină în şcolile moldoveneşti şi, în general, vă puteţi imagina că un preot creştin ortodox tocmai astfel predă acest curs?

Tatiana Potâng:
„Noi am ajuns la un consens care mie mi se pare fericit, în sensul în care adeptul unei sau altei religii îşi poate alege curriculum în funcţie de religia pe care o îmbrăţişează. Pe de altă parte noi am prevăzut în curriculum la religie şi noţiunea de toleranţă faţă de persoanele care împărtăşesc alte viziuni şi alte opinii, şi alte doctrine religioase.

În acelaşi timp, în şcoala din R. Moldova este disciplina Educaţia civică care are tocmai drept scop să-i familiarizeze pe elevi despre ceea ce înseamnă încredere, toleranţă, posibilitatea omului de crede în ce vrea, de a-şi alege credinţa şi în acest sens nu era cazul să se dubleze informaţia peste curriculumul care există în continuare la educaţia civică.”

Europa Liberă: Dar aveţi şi vreo garanţie că orele de religie nu se rezumă la nişte mersuri cu clasa la biserică, exerciţii de învăţare a închinării, semnului crucii sau altceva de genul acesta?

Tatiana Potâng:
„Noi am condiţionat lucrul acesta. În mare parte în şcoală profesează pedagogii religia. Sigur că avem şi cazuri când preoţii sunt profesori de religie, dar în mare parte e vorba de profesori pedagogi, care între timp fac şi sperăm să fie cât mai multe aceste cursuri de formare în ceea ce înseamnă această disciplină nouă în şcoală. Şi aici din nou am avut un consens cu Mitropolia în sensul acesta. Pentru că era complicat să se adapteze orarul bisericii cu orarul şcolii, era riscul să se absenteze de la ore şi atunci scădea încrederea în această disciplină.”

Europa Liberă: Unii v-ar putea reproşa ca religiozitatea din şcoală nu a fost încă dublată şi de o veritabilă substanţă etică sau culturală. Şi atunci la ce bun. Sau că o educaţie modernă nu ar trebui să prescrie omului un set strict de interdicţii şi reguli pe care să le respecte orbeşte. Cum aţi răspunde la aşa un gen de atitudine?

Tatiana Potâng:
„Asta de fapt ne dorim din acest parteneriat dintre şcoală şi biserică - să se consolideze aceste valori etice-spirituale, eventual şi pe un model creştin de moralitate. Pentru că biserica are ce să ofere din această perspectivă şcolii, dar şi invers. Din acest parteneriat ne dorim în continuare consolidarea şi educarea la copii a valorilor moral-spirituale.”

Europa Liberă: Ieri a avut loc o masă rotunda cu Mitropolia, Ministerul, Institutul de ştiinţe ale educaţiei. De ce s-a convocat această masă rotunda?

Tatiana Potâng:
„A fost un seminar de formare, al doilea de acest tip. Am mai avut un asemenea seminar la începutul acestui proiect. Am convocat responsabilii de predarea religiei din direcţiile de învăţământ din raioane şi responsabilii de predarea religiei din protopopiate astfel încât în ateliere de lucru concrete, pe de o parte să înveţe cum să modernizeze, cum să aplice în practică noile tehnologii informaţionale la această disciplină nouă, pe de alta – să comunice, să facă schimb de experienţa de la zonă la zonă, de la raion la raion.”
XS
SM
MD
LG