Linkuri accesibilitate

Un pas greşit din perspectivă socială şi economică: integrarea în spațiul euroasiatic


Uniunea euroasiatică văzută de un caricaturist

Uniunea euroasiatică văzută de un caricaturist

Sergiu Ostaf: „analiza impactului de integrare demonstrează efectele pozitive în urma apropierii de spaţiul european, clare şi mai tangibile!”


Consiliul Naţional de Participare, organul consultativ al societăţii civile de pe lângă Guvern, şi-a exprimat tranşant poziţia - mişcarea spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar fi, pentru R. Moldova o mişcare în direcţie greşită, iar un referendum privind aderarea la această uniune, asupra căruia insistă stânga politică, ar fi chiar ilegal. De ce? Vom discuta în această dimineaţă cu Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO), preşedinte al Consiliului Naţional pentru Participare.

Europa Liberă: Aşadar, dle Ostaf, orientarea spre Uniunea Vamală ar fi pentru Republica Moldova păguboasă, ca orice rătăcire pe direcţii greşite de mişcare, iar un referendum asupra căruia insistă social-democraţii şi comuniştii ar fi ilegal. Este o poziţie consolidată a CNP-ului. Haideţi s-o luăm pe rând: de ce ar fi o greşeală pentru R. Moldova, în stadiul în care se află, să creadă cu busola raţiunii şi a raţionalului arată direcţia spre conglomeratul vamal ruso-belaruso-kazah?

Sergiu Ostaf: „Greşeala este pentru că efectele adverse asupra Republicii Moldova în urma adoptării acestei direcţii sunt foarte clare şi negative.

În primul rând, analiza impactului de integrare realizat de câteva organizaţii specializate demonstrează că efectele pozitive în urma integrării sau apropierii de spaţiul european sunt mult mai clare şi mai tangibile pentru economia Republicii Moldova, pentru mediul antreprenorial, dar şi ca impact social asupra cetăţenilor.

Pe de altă parte, integrarea în spaţiul economic al Belorusiei, Kazahstanului şi al Rusiei comportă anumite impacturi economice puternice negative asupra mediului antreprenorial şi va determina o dependenţă mai mare asupra economiei Moldovei din perspectiva resurselor la care Moldova ar trebui să negocieze foarte dificil cu această formaţiune.

Analiza aceasta realizată atât de către organizaţiile neguvernamentale specializate, cât şi de către proiectele de asistenţă tehnică din afară demonstrează că impactul asupra consumatorului şi asupra cetăţenilor din perspectivă socială este la fel unul defavorabil integrării în spaţiul euroasiatic. Deci, este un pas greşit din perspectivă socială şi economică.”

Europa Liberă: Unii s-ar întreba însă de ce nu ar fi viabilă logică tezei că R. Moldova se va afla acolo unde o mână interesul? Sau de ce nu e aplicabilă logica viţelului cu două vaci, ca să ne exprimăm altfel?

Sergiu Ostaf:
„Desigur că nu vorbim despre părăsirea definitivă a prezenţei noastre sociale şi economice în spaţiul euroasiatic. Vorbim doar despre integrarea şi apropierea de instituţiile europene şi deschiderea mai mare pentru procesele integraţioniste în spaţiul european. Asta nu înseamnă că anumite industrii sau anumite domenii de activitate economică definitiv vor rupe legătura cu spaţiul euroasiatic.

Interesele într-adevăr există şi, pentru anumite industrii din Republica Moldova, este foarte important să cultivăm relaţia cu spaţiul euroasiatic. Însă aceasta nu înseamnă şi integrarea în instituţiile care reglementează activitatea în spaţiul euroasiatic.

Pe de altă parte, o bună parte din organizaţiile specializate demonstrează că integrarea în spaţiul euroasiatic din perspectiva dreptului, din perspectiva funcţionării sistemului de justiţie sunt extrem de problematice pentru asigurarea supremaţiei legii, pentru asigurarea previzibilităţii şi clarităţii funcţionării instituţiilor democratice. Şi acesta este un impact asupra instituţiilor şi asupra legilor care vor funcţiona în Republica Moldova. Deci, aceasta este o altă dimensiune care trebuie evaluată critic şi în sensul acesta integrarea în spaţiul euroasiatic va avea consecinţe negative foarte clare.”

Europa Liberă: De ce un eventual referendum privind opţiunea pentru aderarea sau ba la uniune este apreciat, inclusiv de Dvs. drept ilegal, neconstituţional şi eventual abuziv pentru această situaţie ?

Sergiu Ostaf:
„Aceasta este o altă dimensiune de analiză pe care o fac mai multe organizaţii care fac parte din Consiliul Naţional pentru Participare. În primul rând procedura de aderare este una clar stabilită în Constituţie, care prevede mandatul politicii externe sau instituţiilor responsabile de formularea politicii externe de a negocia prevederile tratatului. Deci, preşedintele Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să negocieze acest tratat. Urmare, Parlamentul ar trebui să examineze şi eventual să, ratifice sau să parafeze acest tratat internaţional şi doar după aceasta populaţiei Republicii Moldova ar putea să se expună dacă este de acord sau nu cu această opţiune.

Or, ceea ce se propune actualmente de anumite grupuri sociale, de PSD şi celelalte grupări care încearcă să impună aderarea la Tratat, logica aceasta se inversează. Adică se propune o decizie de principiu prin referendum, după care această decizie va fi impusă politicii externe şi actorilor responsabili de formularea acesteia. Aceasta este o logică care contravine constituţiei şi prin urmare, face această logică anticonstituţională şi ilegală.”

Europa Liberă: Că reticenţa R. Modlova faţă de integrarea în orice structuri estice nu este „gustată” în regiunea transnistreană sau chiar în autonomia găgăuză este evident. Cum credeţi că vor fi împăcate, în procesul de negociere a soluţiilor pentru conflictul transnistrean, capra şi varza, adică opţiunile diametral opuse?

Sergiu Ostaf:
„Este un subiect care ar putea să împartă populaţia Republicii Moldova, cei care se află în dreapta Nistrului şi cei de pe stânga Nistrului. Aici revine o mai mare responsabilitate politicienilor pentru a explica care sunt opţiunile de mai departe şi opţiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova.

Încă o dată: dacă vorbim despre integrarea în spaţiul euroasiatic, în cazul acesta putem vorbi despre pierderea sensului dezvoltării Republicii Moldova, pentru că în cazul acesta vom nimeri sub influenţă puternică a instituţiilor care au făcut parte din trecutul Republicii Moldova. Pentru că o bună parte din politica externă şi economică, sau de dezvoltarea republicii vor fi delegate Moscovei, şi, de exemplu, justiţia se va face la Minsk, formularea politicii de securitate se va face la Astana…

Deci, asta prevede o reversare puternică a vectorului nostru şi nu cred că Republica Moldova ar vrea să se întoarcă în trecutul de care acum încearcă să se distanţeze cât mai mult posibil. Cetăţenii din stânga Nistrului în cazul acesta nu vor beneficia, pentru că vor fi asimilaţi de politicile din trecut şi în cazul acesta şi Transnistria va fi asimilată cu tendinţele acestea euroasiatice care vor anihila identitatea Transnistriei ca regiune. Deci, nu cred că este vreun beneficiu şi responsabilitatea autorităţilor este să explice aceste consecinţe negative pentru populaţia din Transnistria. Deci aici este important să avem o conducere care este responsabilă faţă de cetăţenii săi.”

Europa Liberă: Sunt foarte mulţi care spun sau ar putea spune: UE e atractivă, dar în condiţiile în care R. Moldova ar putea ajunge la ea doar „la paştele calului”, nu e mai pragmatic să se culeagă beneficii din jocuri, fie şi mai puţin credibile din est?

Sergiu Ostaf:
„Dar nu există o contradicţie. Moldova poate în continuare să dezvolte relaţiile sale economice şi să orienteze o parte din interesele sale spre est. Dar fără a continua procesele acestea de integrare. Fără a deveni total dependentă de politicile de manipulare cu resursele naturale care sunt prezente în est şi fără a ceda din independenţa sa economică. Asta şi este raţiunea.

Politicienii din stânga Nistrului ar trebui să devină mult mai raţionali şi eu sunt sigur că nici ei nu doresc cu adevărat această integrare în spaţiul asiatic, pentru că înţeleg că vor pierde influenţa asupra regiunii. Pentru că forţele acestea integraţioniste din spaţiul euroasiatic sunt atât de puternice încât vor anihila identitatea şi influenţa oricărui politician care doreşte acum să se integreze în acest spaţiu. Şi Şevciuk, şi Ştanski, şi ceilalţi care fac acum politică în stânga Nistrului, cu siguranţă înţeleg aceste consecinţe negative şi prin urmare doar vor încerca să exploateze anumite valenţe electorale, dar în practică niciodată nu vor adera la spaţiul euroasiatic.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG