Linkuri accesibilitate

Iurie Gotişan: Uniunea Europeană şi uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sunt absolut diferite ca rigori şi standarde.

Ce avantaje ar putea aduce Moldovei o apropiere a ţării de uniunea vamală euro-asiatică? Mai multe decît o apropiere mai rapidă de Uniunea Europeană sau mai puţine şi mai puţin sigure? Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul economic Iurie Gotişan.

Iurie Gotişan: În primul rînd, trebuie să spun că această uniune vamală a fost creată în 1999, în particular la iniţiativa Rusiei, or funcţională această entitate juridică a devenit mai tîrziu după ce au aderat Belarus şi Kazahstan. În al doilea rînd, ca oricare uniune economica şi comercială, uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan se vrea a fi o entitate de politici vamale şi fiscale comune, exemplul cel mai elocvent este UE, comerţul dintre ţări în interiorul căreia nu este supus taxelor vamale de import-export, precum şi impozitelor indirecte, adică TVA, accize, etc. Bineînţeles că sistemul fiscal al UE este departe de a fi unificat, ţînînd cont de conglomeratul de ţări membre şi fiscalitatea diferită a acestora, însă acest aspect este doar o problemă de timp, proces care a început şi durează.

Europa Liberă: Lăsînd la o parte motivaţiile şi ambalajele politice, am putea discuta despre careva avantaje oferite de această formaţiune promisă de preşedintele Putin?

Iurie Gotişan: Fără îndoială că raţionamentele economice ar trebui să primeze faţă de cele politice, în special pentru Republica Moldova. Totuşi de ani buni de zile guvernul de la noi are ca prioritate primordială procesul de integrare europeană, Moldova beneficiind de mai multe facilităţi, acorduri preferenţiale, inclusiv comerciale din partea UE, nemaivorbind de demararea negocierilor pe marginea Acordului de Asociere şi celui de Liber Schimb, care practic sînt procese ireversibile. Imi vine greu să spun dacă acordurile de constituire a acestor două entităţi, adică a Uniunea Europeană şi uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, condiţionează expres aderarea unei ţări membre la o altă uniune de profil. Însă, subiectiv vorbind este dificil, destul de dificil chiar, să faci faţă sau să faci parte mai bine spus din două uniuni, mai ales în conjunctura actuală în care se află Republica Moldova. Or, după cum menţionasem la început, o asemenea uniune presupune o politică vamală şi fiscală unică, precum şi condiţii şi reglementări distincte de funcţionare, trebuie să te conformezi unei game întregi de rigori, reguli, standarde s.a.m.d., iar cele sub care funcţionează Uniunea Europeană şi uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sînt practic absolut diferite.

Europa Liberă: Şi dacă eu sînt un producător de legume şi habar nu am de aceste reglementări şi-mi pare mie că mi-ar conveni mai mult să-mi vînd castraveţii sau cireşele la Saratov, la Vitebsk sau la Astana, de ce n-aş face-o eu?

Iurie Gotişan: Bine, asta nu este cred eu motiv pentru a adera la o asemenea uniune, pentru că Moldova are semnate după cum ştiţi acorduri bilaterale şi cu Rusia, şi cu Belarus şi Kazahstan, astfel că producătorii noştri lejer pot să-şi vîndă producţia pe pieţele din aceste ţări. Însă, doar producătorii pînă la urmă îşi aleg piaţa potrivită, funcţie de costurile suportate, iar aici avem costuri de transport, tot felul de taxe şi reglementări de export-import s.a.m.d. Or, dacă omul poate încasa spre exemplu mai mulţi bani, chiar şi în pofida unor reglementări mai dure, comercializîndu-şi cireşele sau merele la Dresden şi nu la Saratov, situate practic la aceiaşi distanţă faţă de Chişinău, atunci de ce nu ar face-o? Sigur că agenţii economici moldoveni s-au obişnuit cu piaţa din răsărit, care pînă nu demult era mai permisivă, inclusiv prin condiţiile de comercializare. Însă după epizoadele pe care le-au avut cu agenţia rusă „Rosselihozpotrebnadzor”, cred că majoritatea din aceştia şi-au reorientat destinaţiile.

Europa Liberă: pînă la urmă cine trebuie să decidă aderarea la această promisă uniune, factorii politici, producătorii agricoli, consumatorii?

Iurie Gotişan: Eu cred că agenţii economici şi producătorii ar avea un cuvînt greu de spus în aces sens, pentru că ei în primul rînd se confruntă cu tot felul de probleme şi nu politicienii. Findcă o solicitare de aderare la o uniune comercială sau vamală trebuie în primul rînd sa aibă suport sau raţionament economic după cum spuneam, adică să vină din partea celor care nemijlocit sînt implicaţi în tranzacţii de comerţ, şi experţilor care ulterior ar putea face o analiză de impact, adică care sînt avantajele şi dezavantajele. O analiză cantitativă, fundamentată pe cifre, or ceea ce am avut pînă acum, deopotrivă dacă ne referim la cei ce sînt pro şi cei ce sînt contra aderării la această uniune vamală, am avut parte mai mult de declaraţii subiective. Se speculează mult că aderarea la această uniune ar fi contrar statutului nostru de membru OMC, însă şi Rusia este deja membru a acestei entităţi comeciale mondiale. Pe de altă parte, pot să spun că Moldova a pierdut două decenii pentru a-şi asigura un cadrul destul de liberalizat al comertului extern, pratic azi avem cele mai multe acorduri bilaterale şi multilaterale, mie personal îmi vine greu să spun dacă mai este o ţară în zonă care ar avea atîtea acorduri de comerţ liber chiar. Or aderînd la uniunea vamală noi renunţăm la toate acordurile libere pe care le-am negociat cu greu şi ne cramponăm de o uniune în care nu vom decide noi politica pînă la urmă.
XS
SM
MD
LG