Linkuri accesibilitate

Ministrul agriculturii Vasile Bumacov spune că pierderile vor fi suportate în mare parte de producători.

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, estimează la 2,5 miliarde de lei pierderile provocate în acest an de secetă. Sectorul zootehnic ar avea nevoie de ajutoare în valoare de un 1 milion de dolari, pentru a se evita sacrificarea animalelor. Bumacov estimează de asemenea că ar fi nevoie de ajutoare de peste 100 de mii de dolari pentru pregătirea următorului an agricol. Cum au fost estimat pierderile, Valentina Ursu l-a întrebat pe ministrul Vasile Bumacov:

Vasile Bumacov
Vasile Bumacov: „Eu am anunţat trei cifre: minimum necesar pentru a păstra şeptelul de vite mari cornute, mai ales, cele care în primăvară vor făta, măcar câte una la familie, în partea de sud ar fi nevoie de, cel puţin, 12 milioane de lei sau 1 milion de dolari, pentru a procura nutreţ şi să încurajăm agricultorii să nu le sacrifice, fiindcă lipsa de furaj, pe 100 de zile critice de iarnă, pentru animale este o mare bătaie de cap, mai ales, în sudul ţării, cifra numărul doi – cât este necesar pentru a semăna 400 000 de hectare acuma cu culturi de toamnă, în vederea a trei necesităţi, adică combustibilul, motorina, seminţele şi fertilizantul. Costul acestor operaţiuni se ridică la 1 miliard şi ceva de lei sau 88 de milioane de dolari. Şi a treia cifră – necesarul de seminţe pentru anul viitor de porumb. Fiindcă au fost compromise şi plantaţiile cu porumb semincer, ar fi de vreo 190 milioane de lei sau aproximativ 16 milioane de dolari. Iată acestea sunt 3 cifre care indică necesarul în 3 domenii, aceasta nu înseamnă că acestea trebuie să fie ajutoarele. Fiindcă oricum producătorii agricoli vor suporta majoritatea acestor cheltuieli. Dar trebuie de văzut cum putem interveni pentru a le da o mână de ajutor.”

Europa Liberă: Domnule Bumacov, ce înseamnă o pagubă pricinuită agriculturii de aproape 3 miliarde de lei?

Vasile Bumacov: „Dacă comparăm pierderile de la secetă faţă de media multianuală, noi nu putem compara cu anul trecut, fiindcă nu ar fi corect. Anul trecut a fost un an bun. Dar, ca să fim obiectivi în pierderile pe care le-am suportat, este normal să comparăm cu media multianuală. Atunci pierderile la moment sunt de 2,5 miliarde de lei, la culturile care deja au fost recoltate sau care urmează curând să fie recoltate, dacă a mai rămas ceva, de exemplu, porumb. Dar, în sectorul horticol, evident că la fel sunt pierderi, chiar şi acolo unde a fost irigare. Acum aceste temperaturi atât de înalte, au dus la pierderi. Acestea mai pot constitui încă până la jumătate de miliard.”

Europa Liberă: Aceste cifre le-aţi adus şi la cunoştinţa donatorilor externi. Ce reacţie aţi avut din partea lor?

Vasile Bumacov: „Partenerii noştri externi sunt foarte bine la curent cu situaţia în Republica Moldova. Personal cu majoritatea acestora am mers în teritoriu şi am vizitat câmpurile afectate. Dar şi experţii care au fost delegaţi de Oficiul Naţiunilor Unite în Republica Moldova şi FAO, şi au lucrat cu noi, au distribuit această informaţie şi au apreciat astăzi că această evaluare a fost făcută obiectiv şi nu diferă de calculele lor. După această prezentare fiecare din parteneri separat vor examina unde ei pot să intervină. În discuţiile de astăzi au fost multe propuneri, dar domnul prim-ministru a indicat că structura responsabilă de negocieri cu fiecare din parteneri va fi Cancelaria de Stat, pentru a vedea concret ce putem la prima etapă, la a doua, la a treia.”

Europa Liberă: În ce măsură îi reuşeşte astăzi ştiinţei să vă ajute?

Vasile Bumacov: „Este absolut necesar să reformăm ştiinţa, învăţământul agricol şi extensiunea. Noi avem nevoie acuma ca de aer ca în toate localităţile să avem consultanţă calificată, ca oamenii să aibă acces la cunoştinţe, la tehnologii şi aşa mai departe. Eu chiar am menţionat: cu părere de rău, unele probleme pe care le avem este pentru că ştiinţa nu a promovat insistent şi practic rezultatele cercetărilor. Ce, noi nu am ştiut, că, mai devreme sau mai târziu, din cauza ploilor şi folosirii plugului, se va spăla stratul de sol fertil... care este o crimă? Ori n-am ştiut că, în contextul schimbărilor climaterice, temperatura la suprafaţă va ajunge la 70 C, dacă arăm şi nu lăsăm reziduuri vegetale? Dar nimeni nu a făcut nimic, fiindcă aşa este sistemul. Noi avem nevoie acuma de ştiinţă, ca să fie mult mai practică şi, de fapt, nu atât de elaborări, cât de transferuri de tehnologii. Deja totul a fost demult descoperit şi demult totul este implementat.

Europa Liberă: Domnule ministru, am reuşit să discut cu câţiva oameni ai pământului, oameni care au în posesie zeci de hectare de pământ, cresc cereale, legume, fructe. Unii dintre ei zic că nici nu au auzit sau nici nu li s-a spus vreodată ca statul să le acorde ajutor.

Vasile Bumacov: „Probabil, au probleme cu auzul, fiindcă noi subvenţionăm, în fiecare an, cel puţin, numai subvenţionări din Agenţia de Plăţi de 400 milioane de lei, 531 tineri numai care au beneficiat de subvenţii din Fondul de Subvenţionare. Plus 70 de milioane de lei, sistemul antigrindină, care este o altă subvenţie a statului, plus sistemul de consultanţă, care este gratis şi finanţat de stat. Deci, iată avem cel puţin 500 de milioane de lei asistenţă directă de la bugetul statului. Dar, dacă mai punem şi asistenţa prin proiecte pe care o avem, veţi vedea că se ridică la o sumă destul de serioasă.”

Europa Liberă: La cât?

Vasile Bumacov: „Dacă vorbim de sectorul vitivinicol, avem proiectul de 75 milioane de euro. Dacă vorbim de IFAD, avem practic în fiecare an se implementează câte un proiect nou care de 20, care de 25 milioane de dolari. Proiectul Băncii Mondiale, care curând a fost lansat şi va începe, este de 26 de milioane de dolari, cu componente de grant. Iată vom avea următoarea tranşă de tehnică din Japonia, care timp de 2 săptămâni va ajunge în Republica Moldova – 58 de tractoare. Proiectul Comisiei Europene de irigare la scară mică, irigare la scară mare - „Compact”, finanţat de USAID. Deci, este vorba de miliarde.”

Europa Liberă: Cum le răspundeţi celor care reproşează că statul nu s-a întors cu faţa la ţăran?

Vasile Bumacov: „Probabil, ţăranul se uita în altă parte. Noi facem atâta cât este posibil din bugetul statului, dar nici ţăranul nu trebuie să uite că aceasta este o afacere. Cu care faţă era statul, de exemplu, spre buneii noştri, care făceau agricultură şi nici nu ştiau de subvenţii sau ajutor de la stat? Ştiau un singur lucru: că trebuie să-şi hrănească familia şi să plătească impozite, de altceva nici idee nu au avut.”

Europa Liberă: Acum procedura care e: ţăranul trebuie să-i caute pe cei care acordă ajutor sau cei care acordă asistenţă trebuie să fie interesaţi să găsească fiecare fermier, ţăran care are în posesie pământ şi să-l ajute?

Vasile Bumacov: „Doamnă Valentina, şi unii, şi alţii. Cel care face o afacere în agricultură, dacă nu se documentează care este posibilitatea de a obţine ajutor, dacă nu se documentează care este posibilitatea de comercializare şi potenţialul pieţii de absorbţie, nici nu trebuie să se apuce de business în agricultură. Iniţiativa trebuie să vină de acolo. Dacă astăzi, când avem internet, când fiecare are practic calculator, atâta informaţie... Dacă sunt oameni care nu ştiu, atunci aceşti oameni nu vor să ştie. Şi doi: noi suntem obligaţi să îi ajutăm, de aceea şi dezvoltăm în fiecare an sistemul de subvenţionare, de aceea avem zeci de seminare, sunt invitaţi, şcolarizaţi, informaţi, dar încă o dată vreau să vă spun că oamenii noştri prea puţin se interesează şi aceasta este o mare problemă, de aceea va trebui să fortificăm acest proces de consultanţă.”

Europa Liberă: Cât se investeşte astăzi în agricultură?

Vasile Bumacov: „Deci, până la moment, 300 de milioane pe care le-am disbursat de la bugetul statului, în formă de subvenţii, deja au atras 2,8 miliarde de lei investiţii din partea producătorilor agricoli.”

Europa Liberă: E o sumă suficientă pentru agricultură?

Vasile Bumacov: „Pentru o ţară care are o bogăţie colosală de 2 milioane de hectare cu sol atât de fertil, este foarte puţin, dar să nu fim naivi să credem că un proces atât de complicat poate fi peste noapte ridicat la miliarde. Fiindcă nu solul sau banii determină eficienţa agriculturii. Personalitatea, omul care face acest lucru. Poţi să ai bani, poţi să ai teren, poţi să ai de toate şi să fie totul pârloagă. Noi avem nevoie de capitalul numărul 1 – capitalul uman.

Europa Liberă: Pagubele secetei se vor răsfrânge cumva asupra PIB-ului?

Vasile Bumacov: „Evident că se vor răsfrânge şi aceste cifre pe care astăzi le-am anunţat sunt pierderi de aproximativ 10% din ceea ce este agricultură. Atunci luăm proporţia agriculturii în produsul intern brut şi vom vedea că, într-o mărime oarecare, sigur.”

Europa Liberă: În mărime de cât?

Vasile Bumacov: „Păi dacă ponderea agriculturii este de 16% din PIB, îl luăm cu 10% şi vedem că aceasta este aproximativ 2%.”
XS
SM
MD
LG