Linkuri accesibilitate

După 20 de ani de independenţă unii moldoveni n-au uitat de frica de a vorbi în public limba română.



Cine-a spus „practica bate gramatica” nu s-a gândit probabil la felul cum vor evolua și la diferențele enorme între vorbirea curentă și limba literară în Republica Moldova. În peste 20 de ani de la demararea unor încercări de asanare a limbii vorbite și curățare de rusisme a „dulcelui grai moldovenesc” din stânga Prutului, prăpastia dintre uz și normă nu pare să se fi îngustat. Slangul nu-i nici pe departe un fenomen caracteristic doar Republicii Moldova, dar aici a descătușat energii creative nebănuite, după cum veți auzi în relatarea Tamarei Grejdean înaintea sărbătoririi Limbii Române.



Un limbaj cu accent rusesc, specific generaţei tinere, se aude nu doar pe stradă, ci şi în versurile mai multor trupe muzicale, care se bucură de popularitate, mai ales pentru textul rostit, familiar pentru mulţi juni.

În faţa microfonului, tinerii cu care am reuşit să vorbesc s-au străduit să vorbească cât mai corect, şi au recunoscut că cel mai des la şcoală însuşesc lecţii de vorbire, reguli despre care se mai uită în cercurile de prieteni:

„Profesorii ne mai corectează, ne mai dau nişte sfaturi şi desigur de multe ori ne spun că nu e corect şi că folosim rusisme şi desigur din alte limbi, încerc şi eu să nu folosesc dar se mai scapă.”

Mulţi dintre tineri, aşa în grupurile lor au un limbaj aparte, e greu să vorbeşti corect în aceste grupuri?

„Câteodată da, pentru că încep să râdă de tine să mai spună că eşti prea român.”

„După televizor, încerc să privesc emisiuni mai cognitive, mai interesante, mai documentare şi încerc să mă corectez în vorbire.”

Dar lecturile te ajută?

„Da, îmi place mult să citesc, şi chiar unele cuvinte care nu le cunosc şi sunt noi pentru mine le subliniez şi le caut în dicţionar.”

„Dacă vrem să ajungem să vorbim frumos, trebuie să vorbim toţi ca unul, nu elevii şi părinţii acasă să vorbească în felul lor, trebuie să vrei să te apuci, că asta nu costă nimic, când vrei să bei apă doar te scoli din pat, te duci la bucătărie şi bei apă, vrei, simte organismul, exact aşa trebuie să simţi cu sufletul că vrei să creşti.”

Societatea ne influenţează cumva?

„Ne influenţează însă nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi.”


Am încercat să aflu când începe lecţia de limbă română pentru un copil stînd de vorbă cu mămicile care îşi pregătesc copiii pentru prima zi de şcoală. Ele spun că responsabilitatea pentru educaţia vorbirii este în primul rând a părinţilor, după care urmează grădiniţa şi şcoala:

„Sunt dificultăţi pe o perioadă oarecare dar dacă părinţii iau măsurile necesare atunci, depinde la şcoală cum contingentul de copii şi atârnarea profesorului .”

„Cum vorbeşte acasă probabil aşa vorbeşte şi în lume, vorbeşti corect şi în timp ce te joci şi în timp ce îl ocărăşti şi în timp ce învaţă ceva.”

De unde ar trebui să se înceapă să se înveţe?

„Cel mai important cred că, chiar sunt cei 7 ani de-acasă, adică chiar din familie, de mic copil să îl deprindem să vorbească corect, poate şi pe noi ne aude, că şi noi uneori aruncăm cuvinte care nu întotdeauna ne dăm seama, dar explicăm că nu-i frumos, că nu se spune aşa.”

Exprimarea moldovenilor este influenţată în primul rând de trecutul istoric, ne spune profesorul universitar Irina Condrea, care este de părere că ceea ce lipseşte este percepţia culturii limbii vorbite, lucru observat mai ales în rândul tinerilor:

„În general problemele acestea de exprimare corectă sunt nişte probleme de cultură, de cultură, nu de limbă, deci arată în primul şi în primul rând nivelul de cultură, dacă nivelul de cultură îl lăsăm şi toate problemele de cultură sunt la coada priorităţilor , iată avem ceea ce avem, dar foarte mulţi vorbesc corect, dar este altceva, sunt nişte forme comportamentale în rândul tinerilor şi în anumite grupuri sociale se vorbeşte foarte vulgar şi cu foarte multe argotisme, asta este la modă.”

Unii oameni cu care am discutat, recunosc că nici după 20 de ani de independenţă nu pot uita de frica de a vorbi în public limba română, frică pe care părinţii au transmis-o vrând , nevrând tinerei generaţii, cea despre care lingviştii spun că este în puterea lor să cultive prin vorbire o limbă română corectă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG