Linkuri accesibilitate

La sfîrşit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu şi invitații ei.




La cei 21 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova încă mai luptă să arunce la groapa istoriei greaua moştenire sovietică. Bilanţul acestei perioade de timp este unul încărcat pentru statul care a făcut parte din URSS: un conflict militar încă nesoluţionat, o economie îngenuncheată, un exod al populaţiei şi o criză de identitate.

Republica Moldova este acum în imediata vecinătate a Uniunii Europene. Este momentul ca oamenii de aici să decidă ce viitor îşi doresc pentru ţara lor, pentru că viitorul este responsabilitatea lor. Europa Liberă a căutat să afle de la oamenii întâlniţi ocazional în stradă cu ce probleme se confruntă, după 21 de ani de independenţă.

„Conducerea ţării noastre, acei care sunt la putere nu se stăruie deloc pentru generaţia tânără şi pentru poporul nostru. Se stăruie pentru buzunarul lor şi pentru dânşii.”

„La popor trebuie să-i arăţi că într-adevăr faci, dar să promiţi numai aşa, în vânt, în gol şi să nu respecţi nicio făgăduinţă, n-are rost.”

„Lumea a rămas dezbrăcată şi descălţată. Pentru dânşii şi pentru buzunarele lor au făcut. Pe ţăran nu l-au ajutat cu nimic, pământ ne-au dat şi e tot pârloagă că nu avem cu ce-l lucra.”

„Ne lipseşte ajutorul statului, salariile mai majorate să fie.”

„Clasa politică de la 2009 are perspectivă de a scoate ţara din colapsul acesta economic.”

„Parcă cu comuniştii era mai bine, dar acum chiar deloc.”

„Fac pentru cine fac, numai nu pentru oamenii care muncesc. Anul acesta a fost secetă, nu s-a făcut nimic. Cu ce poate omul să trăiască? Salariu nu-i, până la pensie Dumnezeu ştie ce va mai fi.”

„Lucrez pedagog şi chiar ieri, în locul meu, a fost primită o învăţătoare tânără şi eu – lăsată fără serviciu. Clasa politică a promis că va deschide locuri de muncă, că va mări salariile. Nu văd nici locuri de muncă deschise, nu văd nici salarii mărite. Nu văd nimic. Mergem din rău în mai rău. De atâta că cei care sunt la conducere nu au inimile curate.”

„Noi suntem săraci... Noi nici a grăi nu ştim cât de săraci suntem.”

„Nu s-au construit uzine, fabrici, nu s-au dat locuri de muncă la tineret. Să vă spun sincer: nici nu văd în viitor că se va face ceva în Moldova, fiindcă forţele politice la putere în Parlament nu luptă pentru binele Moldovei, pentru binele statului. Îmi pare că fiecare luptă pentru binele său.”

*

Scurta istorie a independenţei Republicii Moldova a demonstrat dorinţa ţării de a edifica statalitatea. Este adevărat că mai există o şansă – integrarea europeană. Cum poate fi ea valorificată, încercăm să aflăm, în ajunul aniversării a 21 de ani de la semnarea Declaraţiei de Independenţă.

În studioul Europei Libere de la Chişinău discutăm cu fostul premier Ion Sturza, un prosper om de afaceri, de la care o să încercăm să aflăm dacă şi Moldova poate deveni o ţară prosperă.

Domnule Sturza, ce a avut, ce a pierdut, dar şi ce a câştigat Moldova, în aceşti 21 de ani de independenţă?

Ion Sturza: „În 21 de ani, statul Republica Moldova s-a format, există. Este într-o formă destul de fragilă, destul de uşor de a deturna lucrurile, când vorbim de problemele economice, cât şi de securitate sau de politică externă, dar să recunoaştem că totuşi statul este, şi-a construit instituţiile sale de bază, există un sistem economic, un sistem politic, dar necesită permanent să fie modernizat.”

Europa Liberă: De ce guvernanţii rămân la ideea că Moldova ar mai avea duşmani atât în interior, cât şi în exterior?

Ion Sturza:
„Gradul de civilizaţie al unei societăţi, în mare măsură, se exprimă prin gradul său de toleranţă. Sincer, consider că noi nu suntem buni sau răi, suntem diferiţi şi trebuie să fim toleranţi faţă de alte opinii, de altă percepere a situaţiei. Şi viceversa, cei care sunt în minoritate trebuie să respecte regulile de conduită, trebuie să respecte şi drepturile majorităţii.”

Valentina Ursu şi Ion Sturza

Valentina Ursu şi Ion Sturza

Europa Liberă: Credeţi că societatea moldavă astăzi ar fi divizată pe motivul că unii vor spre est să meargă Moldova şi alţii spre vest?

Ion Sturza:
„Există această ruptură între două părţi ale societăţii, în mare măsură – alimentată artificial această ură reciprocă. Se joacă foarte periculos cu sentimentele naţionale. Dar nicio parte, nici alta nu are scopuri măreţe. Unii vor să păstreze puterea, alţii vor să vină la putere. Nu e de dragul unui proiect, fie el spre est sau spre vest. Acestea-s doar acoperirile ideologice pentru grupările respective. Şi e foarte trist că această ruptură coincide cu această structură etnică (sau etnică e mult spus) sau vorbitorii de limbă rusă şi vorbitorii de limbă română. Şi asta cred e cea mai mare greşeală şi cea mai mare vină a clasei politice: că s-a creat această ruptură. Cine vor fi cei care vor uni, indiferent de apartenenţa etnică, de apartenenţa lingvistică, vor uni populaţia Republicii Moldova, printr-un proiect vizionar pentru ţara noastră?”

Europa Liberă: Unii acreditează ideea că, până nu va fi rezolvată problema identitară, nu va fi o naţiune în Republica Moldova. Aşa e?

Ion Sturza:
„Corect. Cât n-ar suna de banal, propagandistic, totuşi sunt nişte lucruri care unesc naţiunea: identitatea, este limba, istoria, cultura, drapelul, preşedintele şi alte lucruri simbolice. Atât timp cât o parte considerabilă a elitelor bâjbâie ele în sine – bâjbâie şi toată naţiunea. Atât timp cât noi vorbim mai mult la bucătărie decât în public despre aceste lucruri, noi vom continua să ne identificăm şi trecutul, şi prezentul cu alte lucruri decât ne reprezintă. Ceea ce mă deranjează pe mine este că alţii încearcă să-mi identifice în ce limbă vorbesc, ce cultură am, cum mă numesc eu sau să-mi dea sfaturi.”

Europa Liberă: Păi dar, „alţii” sunt cei pe care dumneavoastră ziceaţi că trebuie să-i tolerăm...

Ion Sturza:
„Da, îi tolerăm. Îi tolerăm, dar atunci când el vine peste tine în viaţa ta privată, în cercul tău intim, inclusiv în conştiinţa ta, e greu să-i tolerezi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi mai multe cetăţenii. Vă consideraţi patriot al Republicii Moldova?

Ion Sturza:
„Da, bineînţeles. Foarte des, a propos, sunt întrebat, unde locuiesc, care e patria mea.”

Europa Liberă: Locuiţi şi la Chişinău, şi la Bucureşti, şi la Viena.

Ion Sturza:
„Eu locuiesc acolo unde mă aflu atunci, pentru că sunt un cetăţean al lumii, într-un sens. Călătorim foarte mult cu interese de afaceri, dar patria mea, casa mea este la Chişinău, în Moldova. Acesta-i
Noi suntem genetic cuplaţi la această lume care se numeşte Republica Moldova. Aici e patria noastră. Pentru cei care n-au plecat mult timp în afară e greu de explicat care este sentimentul acesta.

răspunsul pentru unii cârcotaşi de la Chişinău care îmi recomandă să stau în Antarctica sau la Viena. Noi suntem genetic cuplaţi la această lume care se numeşte Republica Moldova. Aici e patria noastră. Pentru cei care n-au plecat mult timp în afară e greu de explicat care este sentimentul acesta. Dar sentimentul acesta cred că îl împărtăşesc milioanele de moldoveni sau cei care au ieşit din Moldova, indiferent de vârstă. Copiii mei, care sunt cu mult mai tineri şi s-ar părea că sunt cu mult mai cosmopoliţi, ei sunt atât de cuplaţi de Republica Moldova, încât nicio Viena, niciun Bucureşti nu poate să le substituie ceea ce se numeşte Republica Moldova. Deci, noi suntem în sensul acesta patrioţi ai ţării noastre.”

Europa Liberă: Cu ce nu se mândreşte Ion Sturza?

Ion Sturza: „Mai bine să fii dintr-o ţară a nimănui, decât dintr-o ţară a sărăciei, a crimei, a corupţiei, a prostituatelor, a tot felul de poveşti de genul acesta. Deci, eu nu mă mândresc cu această imagine pe care ne-o creează des speculativ cei din exterior, în goana după nişte senzaţii á la CNN. Deci, asta mi-i cel mai trist, dar nici să-mi rup cămaşa, să spun că nu e aşa nu pot, pentru că ştiu că nimeni nu mă va asculta.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestor 21 de ani de independenţă, s-au perindat la cârma ţării diferite guvernări. Mai de fiecare dată se zicea că în scaunul guvernanţilor ajung oamenii Moscovei sau mai nou şi oamenii Occidentului. Ce înseamnă să fii politician, numit omul Moscovei?

Ion Sturza:
„Câteodată lucrurile sunt foarte simple: să primeşti faxuri de la Moscova şi să le bifezi la Chişinău, cu declaraţii anti-româneşti, anti-europene, anti-NATO şi au fost şi aşa cazuri. Unii, chiar la nivel genetic, sunt ataşaţi de spaţiul ex-sovietic, inclusiv faţă de Rusia şi sincer cred că acolo este viitorul nostru şi aici este cea mai bună formulă. Şi ei se simt bine, confortabil în spaţiul
Şi în rândul politicienilor tineri există acest fenomen: bifarea faxurilor de la Moscova.

respectiv: este aceeaşi limbă, este aceeaşi istorie, au prieteni, au rude. Deci, eu nu i-aş învinui pe aceşti oameni, dar vă spun că şi în ultimul timp, oricât n-ar fi de straniu, şi în rândul politicienilor tineri există acest fenomen: bifarea faxurilor de la Moscova.”

Europa Liberă: E păgubos pentru clasa politică şi statul Republica Moldova acest lucru?

Ion Sturza:
„Extrem de păgubos, pentru că îţi arăţi în primul rând lipsa de independenţă personală faţă de nişte factori externi şi atunci tu apriori activezi în interesul altui stat, inclusiv din interese meschine, pentru că bineînţeles că această bifare se plăteşte, cu vârf şi îndesat, şi cash, şi sub alte forme. Nu vreau să dau nume, dar cât de uşor unii se dau cu părerea despre sistemul anti-scut, despre mişcarea NATO spre est, despre cât e de rău în Europa, şi alte lucruri. Dar agenda lor, în mare măsură, corespunde cu agenda propagandistică a Moscovei. Nu ştiu în ce măsură şi Moscovei îi trebuie lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dacă nu i-ar trebui, l-ar stăvili...

Ion Sturza: „Şi ei au preluat nişte strategii sau tactici anti-revoluţii oranj, să spunem aşa, şi ei au bugete pentru a crea coloanele a 5-a în diferite ţări şi aşa mai departe sau bugete generoase pentru propagandă, anti-propagandă – lucruri cunoscute, inclusiv care sunt la Chişinău. Adevărul e că politicienii pe care ei îi selectează nu sunt cei care de fapt ar putea să influenţeze atât de mult situaţia în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum îi selectează pe aceşti politicieni care să facă jocul Moscovei?

Ion Sturza:
„Pe criteriile de performanţă sau lipsa de performanţă. În primul rând mulţi de la Chişinău îşi doresc această cooperare cu Moscova: şi mai tineri, şi mai în vârstă, pentru că nu-i ajunge capul să facă alte lucruri.
România, pe parcursul anilor, a avut capacitatea, să spunem aşa, în ghilimele, să-şi găsească corespondenţi la Chişinău de cea mai proastă calitate.

Prin aceleaşi declaraţii de dragoste şi de afinitate cu politicile Moscovei. A propos, discutam cu un diplomat străin şi spuneam că uite şi ţara noastră vecină, România, pe parcursul anilor, a avut capacitatea, să spunem aşa, în ghilimele, să-şi găsească corespondenţi la Chişinău de cea mai proastă calitate. Cei care se duceau primii la Bucureşti şi îşi rupeau cămaşa acolo, pe coridoare şi spuneau să sunt unionişti şi patrioţi, şi aşa mai departe, au primit cele mai generoase bugete. Pentru ca, după ce s-a terminat bugetul, lamentabil să trădeze sau să se întoarcă cu spatele la interesele române. Deci, până la urmă, cei care o fac din considerente materiale sau din considerente de confort de orice gen sunt cei mai pasibili pentru trădare şi nu sunt oameni de cea mai bună calitate, indiferent că vorbim de Moscova sau de alte capitale.”

Europa Liberă: Până ajungem la relaţia Moldovei cu Occidentul, vreau să mai stăruim puţin şi să vă întreb: totuşi Moscova, declarând că susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova, independenţa şi suveranitatea, ea vrea la modul cel mai direct şi sincer binele Republicii Moldova? Din moment ce nu-şi retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldovei, din moment ce îngenunchează Moldova economic, fie cu preţul la gaze?

Ion Sturza:
„Nu, Moscova îmbrăţişează această idee de a crea un cerc al prietenilor, pentru că a conştientizat, cel puţin, acuma, după anul 2000, că în jurul Rusiei s-a creat un cerc al duşmanilor: Ţările Baltice, Ucraina, chiar şi Belorusia, şi alţii nu au mers pe mâna Moscovei şi au încercat să-şi dezvolte politicile lor independente şi economic, şi de alt gen. Şi atunci, disperat, s-au inventat tot felul de formule şi tot felul de instrumente de a trage înapoi şi de a crea în jurul Rusiei un cerc al prietenilor, fie că este această „seducţie”, prin preţurile la gaz, fie prin crearea mitului prieteniei sau alte lucruri.”

Europa Liberă: Refacerea URSS...

Ion Sturza:
„Refacerea URSS sau presiunile de a crea tot felul de uniuni: fie vamale, fie politice, fie militare sau de alt gen. Deci, ei îşi promovează politica aşa cum o înţeleg ei, mai ales, în ultimul timp sau cu revenirea la Kremlin a lui Putin. Bineînţeles că această abordare e
Fiţi atenţi că Putin sau Rusia – are metode a vă face nănaşi sau de a vă lua de cumetri.

directă, câteodată securistă, prin compromiterea elitelor, prin implicarea lor în tot felul de scheme economice... A propos, la început, eu am preîntâmpinat unii colegi de-ai mei de la Chişinău: fiţi atenţi că Putin sau Rusia – are metode a vă face nănaşi sau de a vă lua de cumetri, fiţi atenţi cu schemele economice, cu alte obligaţiuni. Unii au căzut pradă ispitei şi acuma cred că există şi o dependenţă directă sau indirectă a unora de la Chişinău faţă de ceea ce spunem. Rusia... n-ar trebui să învinuim Rusia.”

Europa Liberă: Clasa politică de la Chişinău are curajul să-i spună clasei politice de la Moscova concret ce o doare?

Ion Sturza:
„Nu cred că are curajul, din simplul motiv că noi, în genere, ne-am construit modelul pentru noi, pe care-l admirăm şi încercăm foarte insistent să-l implementăm în comportamentul nostru în ţară, politic şi
Pentru noi icoana e Putin şi asta este valabil şi pentru elitele politice, şi asta e valabil şi pentru oamenii simpli.

aşa mai departe, nu din vest. Noi nu ne uităm la mult stimata doamna Merkel, comportamentul ei sau la nu ştiu cine din Europa. Pentru noi icoana e Putin şi asta este valabil şi pentru elitele politice, şi asta e valabil şi pentru oamenii simpli. Bine, mai suntem în spaţiul informaţional unic cu Rusia: bombardaţi de dimineaţă până seara de canalele de televiziune şi de alt gen, dar vreau să vă spun că, atât timp cât modelul Putin va fi dominant în capetele politicienilor de la Chişinău, şi în capul oamenilor simpli, atâta timp noi vom fi ancoraţi în această dependenţă de Rusia.”

Europa Liberă: Cum ar putea Moldova şi cetăţenii ei să se debaraseze de trecutul comunist şi să se mişte înainte?

Ion Sturza:
„Nu numai de trecutul comunist. În genere, n-ar trebui să fim ancoraţi atât de puternic în trecutul nostru, fie şi tragic. Cei care încearcă să ne ancoreze, readucând în discuţiile publice diferite etape ale istoriei noastre şi interpretându-le, într-o formă sau alta, prin legi de condamnare sau legi de lustraţie, nu fac nimic decât să ne aducă în trecutul nostru. Noi trebuie să ne uităm
Acuma noi ne ancorăm şi pierdem luni de zile în discuţii pe lucruri secundare.

spre viitor. Multe ţări, în perioada romantică de schimbări, au făcut lucrurile acestea, dar le-au făcut în perioada incipientă, când era un val de simpatie şi de înţelegere a populaţiei faţă de schimbare, a dorinţei de schimbare. Acuma noi ne ancorăm şi pierdem luni de zile în discuţii pe lucruri secundare. Încercarea de a substitui problemele reale cu care se confruntă ţara cu nişte lucruri nu atât de vitale pentru ţara noastră. Majoritatea din generaţia mea sau din generaţia dumneavoastră nu au experienţa aceasta de a convieţui în cadrul unor comunităţi democratice, cu alte sisteme economice şi cu alte relaţii interumane şi atunci facem aceea ce am învăţat.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, pe timpul guvernării dumneavoastră a fost semnat angajamentul Federaţiei Ruse de a-şi retrage armata de pe teritoriul Republicii Moldova?

Ion Sturza:
„În ’99 a fost”.

Europa Liberă: Credeţi că vreodată va pleca armata rusă din estul Moldovei, din stânga Nistrului? Şi în ce condiţii?

Ion Sturza:
„Va pleca cred că atunci când se va găsi totuşi o formulă de soluţionare a conflictului transnistrean. Nicio formulă de retragere anticipată, până la soluţionarea de facto, juridică, nu va fi. Ei îşi vor menţine aceste trupe. Vorbim despre un contingent destul de
Dar această retragere, evident Rusia nu va accepta-o, ca şi schimbarea formatului de pacificare.

restrâns – rămăşiţele armatei ruse – care sunt o problemă cred că şi pentru Federaţia Rusă, să le menţină aici într-o stare cât de cât. Dar această retragere, evident Rusia nu va accepta-o, ca şi schimbarea formatului de pacificare, atât timp cât nu va fi o formulă, care aparent ar fi acceptată, de soluţionare a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Ce variantă ar accepta Moscova şi ce variantă i-ar plăcea Chişinăului să existe întru soluţionarea problemei transnistrene?

Ion Sturza:
„Rusia şi-ar fi dorit o formulă de confederaţie sau federaţie asimetrică.”

Europa Liberă: Cum se federalizează Republica Moldova, din moment ce se discută atât de mult despre acest subiect?

Ion Sturza:
„Păi nu. Cuvântul în sine sau statul federal nu e o problemă în sine.”

Europa Liberă: Dar cum s-ar federaliza, în caz că se acceptă această variantă?

Ion Sturza:
„O întrebare foarte corectă. Asimetric. Adică există Republica Moldova şi o Republică Autonomă, în cadrul Republicii Moldova. O republică, care are dreptul de veto, are reprezentanţii săi din oficiu în Guvern, în conducerea de vârf a republicii şi alte lucruri, inclusiv dreptul constituţional la auto-separare, în caz de... Acel lucru care astăzi e foarte greu de vândut opiniei publice la Chişinău, cel puţin, părţii active sau conştiente a populaţiei. Deci, aceasta este o extremă şi altă extremă – care există – că noi vrem un stat unitar, unde Transnistria ar fi doar câteva raioane.”

Europa Liberă: Cu autonomie largă...

Ion Sturza:
„Cu autonomie largă.”

Europa Liberă: Cu un sistem unificat al serviciului vamal, moneda naţională, armată...

Ion Sturza:
„Adevărul e că astăzi nu există niciun proiect pe hârtie, pus în discuţie. Sunt opinii, este politica paşilor mici – o politică extrem de defectuoasă.”

Europa Liberă: De ce?

Ion Sturza:
„Pentru că...”

Europa Liberă: Paşi mari cum ar fi?

Ion Sturza:
„Politica paşilor mici... Asta înseamnă că noi acceptăm consolidarea regimului la Tiraspol şi economic, şi politic, şi nu avem o altă formulă decât negocieri interminabile, ca instrument de presiune. Noi am avut politica aceasta, pe timpul când eram şi eu la guvernare. Acesta a fost modul de comportament al preşedintelui Lucinschi. Dar eu am trecut prin umilinţa acestor discuţii. Adică ei veneau cu agenda şi noi trebuia să le soluţionăm asta, să le facem asta, să le dăm drumul, să le facem ceea, dar ei ne aveau pe noi în vedere, cum spun moldovenii. Deci, din partea lor – niciun pas nu era. Adică nu s-a mişcat nimic în procesul propriu-zis de reglementare.”

Europa Liberă: Deci, cedările au fost făcute unilateral, doar din partea Chişinăului?

Ion Sturza:
„Absolut. Bine, acuma s-a schimbat la faţă regimul. Dar, în condiţii de umilinţă totală, cât era de simpatic şi de inteligent domnul preşedinte Lucinschi, asistat de mine, dar noi în ultimul hal am fost umiliţi de către transnistreni, care, până la urmă, ca să ne impună să facem ceva, după câte ţineţi minte, ne-au oprit şi curentul electric, şi multe alte lucruri.”

Europa Liberă: Paşi mari – ce aţi avea în vedere – să fie făcuţi?

Ion Sturza:
„Oricum paşii mari vor veni din extern. Dacă se va găsi o formulă la nivelul de prieteni ai Republicii Moldova. Să spunem aşa, prietenul nostru, în cazul dat, este Germania, prietenul Transnistriei este Rusia. Dacă se va găsi o soluţie, ea va putea fi impusă şi Chişinăului, şi Tiraspolului.”

Europa Liberă: Acceptată de ambele părţi?

Ion Sturza:
„Acceptată. Până la urmă, şi Chişinăul va avea de ales, în ce formulă va accepta această reglementare. Cel puţin, ştiu că şi la Chişinău, şi nu numai la Chişinău oamenilor atât de tare le place procesul, încât ei niciodată nu se vor dezice de acest proces, în favoarea unei soluţionări.”

Europa Liberă: Fostul premier Ion Sturza, în studioul Europei Libere de la Chişinău. Şi încercăm să facem un bilanţ al celor 21 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Credeţi că Rusia este deranjată de partenerii occidentali ai Republicii Moldova?

Ion Sturza:
„Când vorbim generic – Rusia, trebuie să ne dăm seama că sunt diferite centre de putere.”

Europa Liberă: Bine, este preşedinţia, guvernul şi duma.

Ion Sturza:
„Dominantă bineînţeles că este preşedinţia, consiliul de securitate ca instrument, mai puţin – implicarea ministerului de externe. Rusia – şi asta cred că a fost o greşeală a Occidentului, din dorinţa sa arogantă de a marginaliza Rusia din procesele de securitate, procesele economice – a fost supărată pe Occident şi rămâne, mai ales, cu revenirea domnului Putin la
Toţi înţeleg că nu poţi să o scoţi pe Moldova din parcursul său european.

preşedinţie. Şi asta are repercusiunile sale şi atunci când vorbim de fostele republici sovietice, fie Georgia, fie Ucraina, fie Moldova. Dar, în fond, la nivel de discuţii private, toţi înţeleg că nu poţi să o scoţi pe Moldova din parcursul său european. Nu poţi să-i interzici relaţiile sale de bună vecinătate cu Ucraina sau cu România şi alte lucruri. Mai există la Moscova dorinţa aceasta ca toţi să-şi coordoneze, în special, politica externă cu Moscova şi Lavrov este foarte supărat, când Leancă al nostru nu-l telefonează şi nu-l întreabă cum să voteze într-un consiliu sau altul. Dar Leancă al nostru este ministrul unei ţări independente, de ce ar trebui el cu Lavrov... A, dacă ar face-o, atunci noi am fi primiţi la curtea împăratului rus...”

Europa Liberă: Domnule Sturza, economia Moldovei e pusă pe butuci sau nu?

Ion Sturza:
„Ea a fost totdeauna pe butuci. Ea nici nu s-a ridicat de pe butucii ceia. Şi trebuie să o spunem absolut sincer. Ea, din ultimele răsputeri, exploatează resursele care mai sunt: fie ele resursele pământului, fie ele resursele industriei (rămăşiţele), fie banii gastarbaiterilor. Din păcate, Moldova nu are combustibilul necesar, ca să facă acea creştere economică, care ne-ar permite nouă să soluţionăm şi problemele sociale.”

Europa Liberă: Combustibil ce ar însemna?

Ion Sturza:
„Combustibil ar însemna investiţii şi inteligenţă. Investitorii vor să aibă predictibilitate şi linişte, şi reguli de joc foarte clare, chiar dacă ele sunt deocheate câteodată, dar ei să ştie cum să-şi contabilizeze riscurile.”

Europa Liberă: Cât bine face opoziţia comunistă şi vrea Republicii Moldova?

Ion Sturza:
„Orice guvernare are nevoie de opoziţie, indiferent că e constructivă, neconstructivă şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Dar dacă ea nu acceptă dialogul?

Ion Sturza:
„Nu acceptă... Asta e o formulă de luptă politică. Sunt 2 lucruri care trebuie luate în considerare. Primul: elementele guvernării întotdeauna au cochetat cu opoziţia, în gândul cela că vor reconfigura, vor păstra poziţia dominantă şi vor soluţiona problema cu partenerii lor din coaliţie şi cred că în continuare fac acelaşi lucru.”

Europa Liberă: Acesta e şi un element de şantaj, într-un fel, pentru partenerii de coaliţie.

Ion Sturza:
„Exact. Acuma nu se mai face la nivel instituţionalizat, partid cu partid. Se face la nivel de grupări, de găşti. Se păstrează acest element de şantaj. Şi doi: toţi cei care astăzi sunt în centrul eşichierului politic sau centru-dreapta şi-au epuizat bazinul lor electoral. Deja nu mai au de unde creşte, doar de rup, din când în când, puţin de la ei. Unica posibilitate e să se mişte spre stânga. De aceea, ei toţi visează că într-o zi o să-i măcelărească pe comunişti şi acele 40% le vor reveni lor. Acesta este visul Partidului Democrat, al Partidului Liberal-Democrat şi de aceea ei, de dimineaţă până seara, în afară că se ocupă unul de altul, de filmări, fotografii şi alte lucruri, se mai ocupă şi de aceştia, pentru că ei visează la partea ceea. Acesta e visul lor, pentru că nu au de unde creşte din partea ceea.”

Europa Liberă: Până la urmă, bazinul electoral al comuniştilor va trece cu timpul de partea PD-ului sau a PLDM-ului sau va apare o a treia forţă?

Ion Sturza:
„Va apare o a treia forţă. Să nu aibă ei nicio iluzie. Lăsaţi să aibă Moldova o stângă. Acceptaţi.”

Europa Liberă: Dar şi stânga e fărâmiţată.

Ion Sturza:
„E fărâmiţată şi asta e tradiţia politică a unei societăţi în dezvoltare. Dar Moldova nu poate să nu aibă stângă, din simplul motiv că este o ţară săracă şi deci 2/3 din alegătorii noştri sunt încă cu mentalitate de stânga şi nu e stânga ceva straşnic. Pentru că şi ţările din Europa au stânga. Acuma în majoritatea ţărilor sunt guverne de stânga, din social-democraţi, sunt guverne de dreapta-stânga, cum este guvernului cancelarului Merkel.”

Europa Liberă: Un viitor european are Republica Moldova şi cam pe când?

Ion Sturza:
„Trebuie să înţelegem că, indiferent de politica sau de propaganda oficială, în parcursul european sau integrarea europeană, mulţi ani de acum înainte, vom putea conta doar pe noi înşine, pe resursele proprii. Măcar din simplul motiv că, indiferent de performanţele noastre, în dialogul nostru cu Uniunea Europeană, UE este în sine într-o profundă criză interioară şi astăzi este foarte greu să mai vinzi o integrare a unei ţări.”

Europa Liberă: Şi va creşte numărul euro-scepticilor, pe acest fundal, în Republica Moldova?

Ion Sturza:
„Ştiţi, euro-scepticii nu sunt alimentaţi de noutăţile care vin din Uniunea Europeană, că nu sunt atât de fini cunoscători. Până la urmă, pentru un cetăţean simplu din Republica Moldova, Uniunea Europeană se asociază cu un loc bun de trai şi cu o securitate. Deci, numărul de pro- şi contra-europeni va depinde direct proporţional de performanţele guvernării care s-a întitulat europeană.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG