Linkuri accesibilitate

73 de ani dela semnarea pactului Ribbentrop-Molotov


Ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov semenază pactul de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă. În spatele lui se află Ribbentrop şi Stalin, 23 august 1939.

Ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov semenază pactul de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă. În spatele lui se află Ribbentrop şi Stalin, 23 august 1939.

Ce ştiu moldovenii despre pactul de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă?





Astăzi este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Stalinismului și Nazismului. Ea se marchează începând din 2008, când a fost instituită de Parlamentul European. Data de 23 august a fost aleasă în amintirea zilei când în 1939 s-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania, care și-au împărțit atunci sferele de influență în Europa de răsărit. Declarația din 2008 a Parlamentului European spune că „nazismul și stalinismul constituie crime
de război și crime împotriva umanității.

În baza pactului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, pact semnat de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi de cel al Germaniei Joachim von Ribbentrop, au fost împărţite sferele de influenţă în
Europa. Ca urmare, Germania a invadat Polonia - care a fost divizată cu URSS. Estonia, Letonia, Lituania, Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa au fost anexate de sovietici, ca şi estul Finlandei.

Pactul Ribbentrop-Molotov este adus deseori în discuţie şi la Chişinau de politicieni, interpretindu-l în moduri diferite, potrivit intereselor lor ideologice.

Radio Europa Libera a vrut sa ştie ce ştiu şi ce nu ştiu oamenii de pe stradă despre acest moment al istoriei recente. A căutat să afle Diana Răileanu



Tatiana Gherţa, studentă la Jurnalism şi pasionată de istorie, consideră că pactul Ribbentrop-Molotov, semnat între miniştrii de Externe de atunci ai Uniunii Sovietice şi Germaniei naziste, a fost un act nelegitim, decis în defavoarea moldovenilor:

„Acesta pur şi simplu a fost o dezbinare a tuturor popoarelor care pur şi simplu au fost înfiinţate aici de mult timp. Iată că nici până în ziua de astăzi nu ne putem da seama unde şi de a cui parte suntem. Eu consdier că a fost unul foarte negativ şi consecinţele cu care ne confruntăm zilnic deja se văd.”

Te referi la neînţelegerile între cetăţenii moldoveni vorbitori de rusă şi cei care vorbesc româna?

„Da, da, încercă să o ameliorăm, încercăm să schimbăm această situaţie însă nu putem. Acele probleme care au fost şi acea dezmembrare care a avut loc atunci o simţim pe pielea noastră şi în ziua de astăzi. Oricum nu putem să facem unirea aceasta între noi, nu unirea cu România sau unirea cu Rusia, dar unirea cu noi înşine.”

Cum crezi tu că se poate schimba situaţia?

„Acest lucru trebuie să vină de la cei de sus, de la cei pe care i-am votat.”

Dacă despre consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov tinerii pot afla din manualele de istorie sau de pe internet, pensionarii, între care şi Emilian Lipciu, nu trebuie decît să-şi amintească de acele vremuri:

„O ridicat lumea care erau gospodari şi ne-au adus ruşii care erau mai beţivani, deşi sunt ruşi foarte capabili. Cei care aveau 10 oi erau duşi în Siberia că erau culaci.”

În ziua de azi, moldovenii ştiu destule despre ce a fost atunci?

„Care e de la ţară ştiu, dar e de datoria oamenilor ca să ştie. Erau greutăţi mari, pe vremea lui Hruşciov mâncam malai. Mureau cîte trei în casă. Dar acum e bine de trăit. Ne-au dezbinat, ne-au rupt în toate părţile.”

Vor reuşi popoarele dezbinate atunci să se unească?

„Dacă vor fi uniţi, vor reuşi, dar cam greu îmi vine a crede.”

Dar de ce ar fi nevoie?

„Să vreie cei de sus.”

Liceanul Serghei Cujba ştie despre Pactul semnat la 23 august 1939 din povestirile depănate cu ani în urmă de bunici:

„Ştiu că urmare a acelui Pact Europa a fost împărţită de către Stalin şi Hitler. Se cunoaşte că Uniunea Sovietică pretindea la teritoriul de atunci, Basarabia, deci nu e de mirare că a vrut să o ocupe. Bunicii mei îmi povesteau despre consecinţele acestei ocupaţii. Şi ei s-au numărat printre miile de moldoveni deportaţi în Siberia. Pe bunelul l-au acuzat de trădarea Patriei, nu am înţeles până astăzi despre care Patrie a fost vorba, România, Rusia ţaristă sau Uniunea Sovietică care apăruse de curând? Sincer, mă întristează discuţiile despre unirea Republicii Moldova ba cu România, ba cu Federaţia Rusă. Consider că dacă deja ne-am format ca un popor, ca un stat aparte, trebuie să ne vedem de calea noastră, să construim democraţia la noi acasă, astfel încât oamenii să poatră trăi bine în acest stat.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG