Linkuri accesibilitate

Alex. Zgardan: „Statul deține monopolul de achitare a pensiilor, subiectul cel mai discutat în campaniile electorale.”


O nouă lege care să reglementeze crearea şi funcţionarea fondurilor de pensii private facultative pare să apară tot mai bine conturată la orizont. Până a fi adoptată noua lege, e firesc să ne întrebăm de ce nu a funcţionat cea veche, din 1999, şi de ce pensionarii de până acum nu s-au putut bucura şi de fonduri de pensii altele decât ale statului? Vom discuta în această dimineaţă cu juristul, expertul în problematica asigurărilor şi pensiilor Alexandru Zgardan.

Europa Liberă: Republica Moldova se pare că rămâne în continuare statul cu cei mai nefericiţi pensionari, cel puţin la scară europeană, nu-i aşa?

Alexandru Zgardan

Alexandru Zgardan

Alexandru Zgardan: „Da, este corect. Suntem pe ultimul loc la nivelul pensiilor, cel puţin în Europa, cu siguranţă…”

Europa Liberă: Iată că proiectul Legii fondurilor de pensii private facultative, un nou proiect de lege despre care vorbeam acum doi ani de zile, elaborat acum de Comisia Naţională a Pieţei Financiare ar urma să înlocuiască vechea lege, de la 1999, cu privire „la fondurile nestatale de pensii”. O întrebare oarecum logică: de ce legea în vigoare din 1999 ar trebui înlocuită? Este vorba doar de modul în care a fost scrisă şi eventual aplicată sau nu a fost aplicată sau e vorba de ceva mai complex?

Alexandru Zgardan:
„Cu siguranţă este o lege cu mult mai complexă. Chiar în volum ea a crescut semnificativ, au fost atraşi experţi internaţionali din ţări care au experienţă deja în domeniu.

Legea este bună în esenţă, dar, cum spuneam data trecută, pentru a implementa un sistem de pensii private nu este de ajuns de a adopta o lege. Mai sunt necesari anumiţi paşi, mai ales o reformă fiscală, care este cel mai important pas pentru a avea un sistem de pensii private eficient. Un regim fiscal benefic pentru cei care vor opta pentru a investi în viitorul lor.”

Europa Liberă: Aici v-aş ruga să insistăm. Ce aveţi dv. în vedere când spuneţi că trebuie reformat şi sistemul fiscal din această perspectivă, ca să fie foarte limpede de ce până acum, inclusiv din acest motiv, nu a funcţionat o încercare de reformă a pensiilor?

Alexandru Zgardan:
„Ca să discutăm foarte pe scurt despre ce a fost, voi spune că legea din 1999 a fost adoptată doar cu un motiv: pentru a demonstra partenerilor externi că Republica Moldova este gata să urmeze calea ţărilor europene de reformare a sistemului de pensii. Deci, a fost făcută chestia asta în 1998-1999, când guvernul negocia încă un grant, încă careva acorduri cu FMI şi BM. Spre regret, eu am aşa o fobie că situaţia actuală este aceeaşi.

În codul fiscal avem o secţiune referitoare la fondurile nestatale de pensii. Deci, din 1999 şi până în prezent, omul, când contribuie la un sistem de fonduri private, contribuţiile sale nu au nici un fel de tratament să-i spunem „benefic”. Adică, este acelaşi lucru precum eu singur aş avea grijă de mine: achit aceleaşi taxe, sunt impus la fix aceleaşi plăţi obligatorii în bugetul de stat, contribuţii sociale şi asigurări medicale.

Nici într-o ţară care a implementat sistemul de pensii private nu este o aşa situaţie. Pot să iau exemplu Cehiei sau chiar a României: în momentul în care se creează un sistem de pensii private este necesar ca statul să elibereze în cel mai rău caz de impozitul pe venit banii care intră în sistemul privat de pensii.

Dacă eu, cetăţeanul Alexandru, de 33 de ani, lunar depun 300 de lei într-un fond privat de pensii pe care îl aleg eu, aceşti bani nu trebuie să fie impozitaţi. Mai mult, banii aceştia trebuie să fie trataţi fix aşa cum sunt trataţi banii pe care eu îi depun obligatoriu în sistemul de pensii publice, adică să aibă un tratament foarte liberal fiscal.

La fel este important ca investiţiile pe care le obţin din aceşti 300 d elei pe care îi depun lunar să nu fie impozitate la fel. La noi nici până astăzi nu există chestia asta. Noi obţinem doar o vacanţă fiscală până la momentul în care ieşim teoretic la pensie, însă când atingem vârsta de pensionare toţi banii pe care eu i-am acumulat muncind în sudoarea frunţii timp de 40 de ani sunt impozitaţi cu acelaşi impozit pe venit. Eu pierd imediat o sumă destul de mare, pe care mi-o ia statul iarăşi.”

Europa Liberă: Dar acest proiect, care pare a fi mai bun, va fi însoţit şi de astfel de măsuri, sau nu există semne că va fi?

Alexandru Zgardan:
„Spre regret, nimeni nu a văzut proiectul dat şi nu ştim dacă el va fi însoţit şi de vreun suport din partea statului, sub formă de reforme fiscale.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce credeţi că R. Moldova rămâne în continuare statul cel mai rigid în reformarea sistemului de pensionare? De ce atât de greu se iau astfel de decizii? Sunt chiar atât de greu de suportat de buget?

Alexandru Zgardan:
„Probabil voi identifica cel puţin trei motive. Primul ar fi unul foarte evident, cel politic. În momentul în care apare un sistem privat de pensii, persoanele devin mai independente. La moment, statul deţine monopolul de achitare a pensiilor şi probabil că fiecare din noi a observat că în campaniile electorale cel mai discutat subiect este pensia. Deci, dacă eu sunt un politician care aspir la un loc în Parlament, eu o să-mi axez mesajul electoral pe acest mesaj.

Cât timp statul are doar un sistem public de pensii, oamenii sunt sclavi, figurat vorbind.

Doi: avem problema concurenţii pe piaţa dată. Este sistemul bancar, unde depozitele sau veniturile obţinute din ele sunt eliberate de taxe, deci nu sunt incluse în venit taxabil la sfârşit de stat.”

Europa Liberă: Deci, au condiţii mai bune decât pensiile?

Alexandru Zgardan:
„Da, la moment da, este corect. Deci, dacă noi nu schimbăm regimul fiscal, orice om care este cărturar în domeniul financiar va spune: de ce eu aş pune banii pentru 40 de ani într-un fond privat de pensii, să plătesc şi taxe pe de asupra, dacă eu pot pleca la o bancă, deschide un depozit pe un an, pe doi, sau chiar pe câteva luni, şi să mă simt mai în siguranţă.

De aceea, şi băncile trebuie să aibă un interes de a promova produsul dat. Dar ele au fost foarte reticente şi nu au dorit să facă chestia asta. Şi trei, ar fi un factor foarte important, este fobia, frica de ceea ce nu cunoşti.

La noi omul simplu a avut mai multe experienţe negative prin anii '90 cu aşa numitele asigurări de pensii, cum se numeau ele pe atunci, mulţi oameni au pierdut banii pe care i-au acumulat şi este firesc că acum oamenii au o fobie, o frică.”

Europa Liberă: Dar există totuşi măcar ceva ce v-ar face să credeţi că acest proiect nu va avea soarta legii din 1999, care nu a creat condiţii că să apară măcar un fond privat de pensii?

Alexandru Zgardan:
„În prezent sunt trei astfel de fonduri înregistrate…”

Europa Liberă: Sunt ca nume, pentru că nu funcţionează…

Alexandru Zgardan:
„Da, nu funcţionează, pentru că nu sunt condiţii. Asta cum aş sădi grâu fără să-i dau apă, şi e firesc că nu va creşte nimic. Evident că este posibilitate, este dorinţă de a dezvolta domeniul şi vă spun cum.

Unul ar fi un regim fiscal măcar egal cu cel existent în România, Bulgaria, Cehia. Ca să avem condiţii bune ca acest produs să se dezvolte. Doi: este nevoie ca să informăm populaţia. Eu sunt sigur că un mic procent de oameni care lucrează în domeniul financiar foarte bine ştiu deja beneficiile. Dar e nevoie, ca şi în România când a implementat pilonul privat, de o campanie masivă în presă, televiziune, radio, în care oamenii au fost informaţi foarte bine din ce cauză este bine, sau care sunt beneficiile pilonului privat.

La fel, e nevoie să învăţăm studenţii, oamenii tineri, pentru că clienţii sau beneficiarii unui astfel de sistem sunt oamenii tineri: cei care ies la pensie deja nu mai reuşesc să beneficieze din el.”

Europa Liberă: Se vorbeşte despre o revenire în masă a gartarbeiterilor moldoveni din ţările unde se simte un nou val de criză şi viaţa devine mai scumpă, mai complicată. Ce se poate întâmpla în cazul în care vor reveni în masă aceşti oameni care nu au contribuit la fondul de pensii şi ar putea să pună o presiune suplimentară peste posibilităţile statului, dincolo de problemele demografice?

Alexandru Zgardan:
„Cu ei, sau fără ei, sistemul public de pensii e falimentar chiar astăzi. Pentru că fără susţinere din partea statului, el, acest sistem, nu ar putea exista. În acelaşi timp, noi trebuie să înţelegem că aceşti oameni, care lucrează peste hotare, sunt cei mai buni clienţi potenţiali ai sistemului privat. De ce?

Pentru că ei s-au aflat în ţări care deja au aşa sistem de pensii şi cunosc esenţa sistemului. Doi: mulţi din ei ar putea investi în economia Republicii Moldova, ceea ce guvernul vrea să facă, de acolo unde se află: În Italia, Portugalia sau Irlanda, transferând bani în sistemul de pensii private şi având o pensie când se întorc aici. Pentru că sistemul de pensii private este unul care nu depinde de vârstă. Este un sistem tipic de investire: unde eu investesc un anumit termen, acumulez, acumulez, acumulez, acumulez bani şi după aia hotărăsc că gata: eu mă retrag la pensie pentru ca să mă odihnesc sau, mă rog, să îngrijesc de copii. Deci, existenţa gastarbeiterilor este un plus pentru ca un asemenea sistem să existe în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cât, în opinia dv, ar putea lua aplicarea unui sistem multi-pilon în sistemul pensiilor, ca să aibă şi Republica Moldova pensionari fericiţi? Un an, doi, cinci, zece?

Alexandru Zgardan:
„Implementarea unui asemenea proiect necesită un an-doi. Dar beneficiile se vor simţi abia peste cinci-zece ani. Unica ţară în care real sistemul deja lucrează şi sunt beneficiile este Polonia. Restul ţărilor sunt abia la perioada de acumulare, deci nu au ajuns la faza când plăţile sunt efectuate masiv. Noi am rămas în urmă cu 15-20 de ani faţă de vecinii noştri, şi de la vest, şi de la est.”
XS
SM
MD
LG