Linkuri accesibilitate

Avem o viziune şi o strategie pe care le urmăm în problema rezolvării conflictului transnistrean


Valentina Ursu în dialog cu vicepremierul Eugen Carpov.



Europa Liberă: Se zice că subiectele prioritare pe agenda discuţiilor la nivel înalt între Chişinău şi Berlin vor fi două - eurointegrarea şi reunificarea Republicii Moldova. Germania a încercat să contribuie la deblocarea procesului de negocieri în formatul 5+2.

Eugen Carpov:
Memorandumul Meseberg a fost un punct de pornire care a consfinţit o înţelegere între Berlin şi Moscova să îşi conjuge eforturile pentru ca dosarul transnistrean să fie reactivat, pentru că în acea perioadă discuţiile la nivel politic-oficial nu erau purtate, dosarul să fie reactivat astfel încît într-o perioadă previzibilă să se obţină nişte rezultate şi progrese palpabile. Evident că pentru asta sînt necesare eforturi. Atît din partea Berlinului, cît şi din partea Federaţiei Ruse, actorii acestui memorandum Meseberg. Din partea Berlinului avem un suport permanent. Avem un dialog cu structurile din Republica Federală Germania, avem consultanţă, şi cred că aceleaşi activităţi ar putea să existe şi în continuare pe acest triunghi Moldova-Germania-Federaţia Rusă, astfel ca să avansăm pe calea reintegrării ţării.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, actorii implicaţi în procesul de negocieri aţi zic că cea mai potrivită ar fi politica paşilor mici. Am auzit voci care acreditează ideea că mai degrabă ar trebui să deveniţi părtaşii politicii paşilor mari, mai puţini, dar mai îndrăzneţi.

Eugen Carpov:
„Sînt viziuni diferite. De ce am mers noi pe politica paşilor mici? Am avut o perioadă de circa şase ani cînd nu a existat dialog. Este foarte dificil, cînd nu discuţi timp de şase ani, să porneşti imediat un proces cu paşi mari. Exact din acest motiv noi am decis să mergem pe politica paşilor mici. Dar această politică este combinată cu mai multe elemente. Odată cu implementarea paşilor mici, dezvoltăm dialogul cu Tiraspolul, dialogul direct dintre Chişinău şi Tiraspol. În al doilea rînd, am pornit negocierile în formatul 5+2. În al treilea rînd, avem o cooperare mult mai intensă cu actorii internaţionali care îşi aduc aportul pentru ca procesul să se mişte înainte. Toate aceste elemente împreună reprezintă o viziune care trebuie să dea rezultate din punctul nostru de vedere”.

Europa Liberă: De ce atunci de la Tiraspol apar aceste declaraţii făcute preponderent de Nina Ştanski care zice că Chişinăul nu arată această cooperare. Ce fel de cooperare trebuie să-i demonstreze Chişinăul Tiraspolului?

Eugen Carpov:
„Eu nu ştiu la care voci v-aţi referit. Eu văd că sînt voci care invocă anumite argumente false sau provocări evidente la care sîntem martori în ultima perioadă. Chişinăul, şi guvernul în mod special, promovează foarte clar priorităţile pe care ni le-am stabilit. Şi avem anumite progrese. Dacă ne referim la libertatea circulaţiei. Vreau să vă spun că în domeniul circulaţiei trenurilor există o nouă situaţie cînd cetăţenii pot circula liber atît pe ruta Chişinău-Odesa prin regiunea transnistreană, avem o circulaţie deschisă pentru mărfurile din întreg teritoriul Republicii Moldova care pot fi transportate prin regiunea transnistreană în diferite direcţii. Acum discutăm posibilitatea deschiderii unor noi rute de cale ferată spre alte destinaţii care interesează populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. M-aş referi şi la cooperarea în alte domenii. De exemplu, avem grupuri de lucru care avansează pentru o cooperare mult mai strînsă în domeniul sănătăţii. Avem grupuri de lucru care se ocupă de problematica agricultură-ecologie, pentru că avem foarte multe subiecte de discutat în jurul rîului Nistru. Sigur că ne preocupă şi aspectele care au fost anunţate anterior. În primul rînd reluarea legăturii telefonice, atît telefonia fixă, cît şi cea mobilă să fie extinsă pe întreg teritoriul.”

Europa Liberă: Aveţi un termen anume?

Eugen Carpov:
"Termenele putem să ni le propunem dar deseori ele nu depend de noi. Subiectele la care m-am referit sînt majoritatea pe agenda de discuţii la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, care se preconizează pentru perioada 12-13 septembrie la Viena. Pînă la perioada respectivă avem întîlniri în cadrul grupurilor de lucru. Chiar astăzi s-au întîlnit grupurile de lucru pentru transportul pe cale ferată. Săptămîna viitoare ne-am propus să avem discuţii pe transportul auto şi pe problem de educaţie."

Europa Liberă: Şi podul de la Gura-Bîcului?

Eugen Carpov:
„Podul de la Gura-Bîcului se află chiar pe agenda discuţiilor 5+2. La acest pod poziţia noastră este foarte clară: nu există impedimente ca circulaţia pe acest pod să fie deschisă. Din partea noastră, chiar şi lucrările de întreţinere a drumului au fost efectuate. Acum aşteptăm ca partenerii de la Tiraspol să efectueze aceleaşi activităţi necesare ca circulaţia cît mai curînd să fie deschisă."

Europa Liberă: De ce totuşi se tărăgănează redeschiderea circulaţiei pe podul de la Gura-Bîcului?

Eugen Carpov:
„Eu am impresia că anumite subiecte cum este cel al redeschiderii circulaţiei pe podul de la Gura-Bîcului sînt privite de partenerii noştri într-un complex mai larg de subiecte. Credem că astfel anumite proiecte care pot fi soluţionate se tărăgănează şi trebuie să le luăm pas cu pas fiecare în parte şi să le soluţionăm în măsura în care ele sînt pregătite."

Europa Liberă: Domnule vicepremier, aţi spus că există mai multe coşuri de probleme, le-aţi împărţit. Asta vă ajută?

Eugen Carpov:
„Coşurile respective au fost convenite la o rundă precedentă în formatul 5+2 pentru ca să stabilim de fapt agenda discuţiilor noastre ulterioare. Şi atunci am vorbit despre 3 coşuri care sînt puse pe hîrtie şi convenite, aprobate ulterior printr-un protocol. Este vorba despre un coş care conţine subiecte social-economice preponderent, al doilea coş sînt subiecte de ordin juridic, umanitar şi drepturile omului şi al treilea este reglementarea politică a conflictului cu aspect de securitate şi instituţionale."

Europa Liberă: În cît timp aţi putea ajunge la reglementarea politică?

Eugen Carpov:
„Preşedinţia OSCE a elaborat o agendă care includea subiecte din fiecare coş. Subiecte care sînt mai puţin problematice şi pe care am putea să avansăm. Data trecută, din lipsă de timp, nu le-am parcurs pe toate, deci noi vom merge pe subiectele convenite care nu depinde din care coş sînt, important să soluţionăm problemele pe care le avem."

Europa Liberă: Tot de la Tiraspol am auzit că Chişinăul nu ar avea un plan de reglementare a problemei transnistrene. Există acest plan de soluţionare a crizei?

Eugen Carpov:
„Dacă vă referiţi la un plan de reglementare care…"

Europa Liberă: …ar include un proiect de statut…

Eugen Carpov:
„…cum spre exemplu a fost memorandumul Kozak, astăzi noi nu punem pe masă un asemenea document. Dacă este vorba de o viziune şi o strategie pe care le urmăm în problema rezolvării conflictului transnistrean, vreau să vă spun că aceasta există, ea este reflectată şi în programul de activitate a guvernului care arată elementele prioritare pentru acţiunile pe care ni le propunem.

Europa Liberă: Bine, dar bănuiesc că viziunea Chişinăului ar trebui să fie agreată şi acceptată în primul rînd de Tiraspol şi nu în ultimul rînd de Moscova.

Eugen Carpov:
„Exact din acest motiv astăzi nu punem pe masă un document care ar însemna planul de reglementare de la început pînă la sfîrşit. Pentru că un asemenea document trebuie negociat, convenit şi într-un final aprobat aşa cum cer normele legale."

Europa Liberă: Ce mesaj aşteptaţi de la doamna cancelar Angela Merkel pe marginea soluţionării problemei transnistrene?

Eugen Carpov:
„Aşteptăm un mesaj care să însemne o participare în continuare a Germaniei în sprijinul reglementării conflictului transnistrean, o coagulare a eforturilor mai multor actori internaţionali inclusiv a celor din Federaţia Rusă pentru ca acest proces să se apropie de un final pe care ni-l dorim."

Europa Liberă: Credeţi într-o înţelegere germano-rusă care ar putea să apropie soluţionarea crizei transnistrene?

Eugen Carpov:
„Nu cred în asemenea înţelegeri şi sînt convins că asemenea înţelegeri nu există, pentru că avem un dialog deschis, sincer cu partenerii noştri din Germania.

Europa Liberă: Reunificarea Germaniei poate servi drept model pentru reunificarea Moldovei?

Eugen Carpov:
„Sînt două situaţii totalmente diferite, ca istoric şi ca parcurs, dar cred că anumite elemente importante din acest proces pe care l-a parcurs Germania sigur că ne-ar putea servi ca ajutor."

Europa Liberă: Care elemente?

Eugen Carpov:
„Elemente care au însemnat reunificarea Germaniei. Reunificarea înseamnă de fapt şi nişte costuri. E un proces lung, de tranziţie de la situaţia cînd există două sisteme diferite spre un sistem unic. Evident că aici vom avea nevoie de foarte mult ajutor în situaţia în care vom ajunge la etapa respectivă. Şi atunci cu siguranţă vom examina şi practica germană."
XS
SM
MD
LG