Cum o scrie vineri cotidianul francez conservator „Le Figaro”, guvernul francez de stanga e prins in capcana romilor. Acum doi ani, când dreapta lui Sarkozy expulza romii spre țările lor de origine est-europene, socialistii din opoziție condamnau in termeni duri acea politică de „stigmatizare", care amintea, spuneau ei, epurarile etnice naziste. Iată-i ca ajunși la putere practică exact același lucru.
Teoretic, Franța ar trebui sa aibã o veche experienta cu tiganii din Europa de Est. In sec. al XIX-lea, după abolirea sclaviei in Principatele Române, un mare număr de țigani români au plecat spre Franța și Europa de Vest, făcînd ca vocabularul de astăzi al țiganilor francezi și spanioli, precum și argoul lor, să fie înțesat de cuvinte ale țiganilor din România, unele deja arhaice.
Astăzi, UE apreciaza ca exista intre 10 si 20 de milioane de tigani in Europa, cetateni cu aceleasi drepturi, teoretic, ca si ceilalti, si care nu pot fi expulzati din pricina apartenentei lor etnice, intrucat au aceleasi drepturi de a calatori ca toata lumea. Dupa ce, ani la rînd, s-a spus că problema romilor e o problemă a țărilor de origine, se acceptă acum că trebuie găsită o soluție la nivel european.
Realitatea este insa ca atunci cand s-a largit, incepand din 2004 si primind 10 tari est-europene, UE pur si simplu nu a prevazut fenomenul emigratiei masive a romilor din Europa de Est. Nu există structuri la nivel european care sa se ocupe de asta, romii nu sint prevazuti in programe de insertiune trans-nationale, in vreme ce fictiunea caracterului national al problemei lor nu mai poate fi mentinuta. Mijloacele sint insa limitate, nu atît financiar, cît instituțional…
Pentru perioada 2007-2013, UE a deblocat nu mai puțin de 15 miliarde de euro, destinați in special României si Bulgariei pentru inserarea socio-economică a romilor. Bani care au disparut in marasmul administrativ local, in vreme ce romii înșiși nu văd altă soluție decît migrația spre vest.
----------
La începutul acestui an, câteva din organizaţiile de romi mai active, printre ele Centrul Naţional al Romilor, Asociaţia Porojan sau Uniunea de tineri romi „Tărnă - Rom" au reuşit să promoveze pe agenda guvernamentală un foarte bun set de politici pentru integrarea acestei minorităţi etnice. Dar punerea în practică a acestor politici abia dacă stă să înceapă, iar Ion Duminică, un doctor în politologie de origine romă şi preşedinte al unei mişcări social-politice a acestei etnii, a explicat Europei Libere de ce:
„Acest document, planul de acţiuni pentru anii 2011-2016, are foarte multe politici de integrare a romilor, şi în câmpul muncii, şi acces la servicii medicale calitative, şi şcolarizare. Totul e foarte frumos scris, dar nu are cine să le implementeze la nivel local. Nu au cu ce primarii. Nu au surse financiare, nu au resurse umane, persoane abilitate. Abia dacă s-a aprobat ca să existe 15 mediatori sociali la nivel local, care să faciliteze integrarea romilor.”
În Republica Moldova ar exista vreo 47 de localităţi masiv populate de romi şi nici un primar de această etnie. Printre consilieri locali, sunt cunoscuţi doar doi, unul la Soroca şi altul la Edineţ, iar această lipsă de reprezentare în organele puterii locale ar fi un indiciu, potrivit lui Ion Duminică, al gradului de integrare la care s-a ajuns în cazul acestei etnii, la două decenii de strategii şi eforturi. Aşa că romii continuă să trăiască în sate total lipsite de infrastructură şi servicii sociale, iar organizaţiile de apărare a drepturilor lor vorbesc tot mai des despre un „cerc vicios” al problemelor cu care se confruntă reprezentanţii acestei etnii. Din nou Ion Duminică:
„Ei nu se duc la lucru, pentru că nu au studii, nu au studii, pentru că sunt săraci, iar sunt săraci, pentru că nu au de lucru. Iată aşa un cerc vicios.”
Iată şi un punct de vedere asupra situaţiei romilor în Republica Moldova împărtăşit Europei Libere de Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor:
„Este diferit de alte ţări. Dacă în celelalte ţări, cele europene, cel puţin se luptă deschis cu problema discriminării, la noi este ceva ascuns. Şi mai este un aspect moştenit din perioada sovietică - stigma, prejudecăţile. Şi asta este cel mai greu, pentru că prejudecăţile sunt cele care nasc discriminarea.”
Recensământul din 2004 a arătat că în Republica Moldova ar există ceva peste 12 mii de romi. Numărul real al acestora ar fi de cel puţin 10 ori mai mare, potrivit organizaţiilor specializate, care spun că autorităţile ar trebui să se gândească la cum îi integrează chiar şi din motivul că ei ar putea constitui o problemă în apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Din nou Nicolae Rădiţă:
„Dacă vom intra în UE, se va întâmpla acelaşi lucru care se întâmplă acum cu romii din România”, crede Nicolae Rădiţă.
