Linkuri accesibilitate

Franța va reglementa problema taberelor ilegale de romi


Acțiune a poliției franceze de expulzare a romilor stabiliți într-o tabără în suburbia Villeurbanne, la Lyon,
Acțiune a poliției franceze de expulzare a romilor stabiliți într-o tabără în suburbia Villeurbanne, la Lyon,

O idee lansată de ministrul de interne, Mauel Valls, este ca romii să fie ajutați să se integreze în societatea franceză


Noua conducere socialistă a Franței a semnalat că vrea să trateze problema persistentă a taberelor de romi altfel decât fosta administrație conservatoare. Ca și fostul președinte Nicolas Sarkozy, actualul șef al statului, Francois Hollande, spune că taberele insalubre trebuie desființate. Diferența este că Hollande nu ține neapărat ca romii să fie trimiși imediat înapoi în România sau Bulgaria. Detalii are Mircea Țicudean.

Guvernul de la Paris a anunțat că va ține săptămâna viitoare o reuniune interministerială la care vor fi luate hotărâri privind taberele ilegale de romi aflate de mulți ani la marginea marilor orașe franceze. O idee lansată ieri de ministrul de interne, Mauel Valls, este ca romii să fie ajutați să se integreze în societatea franceză, nu să fie trimiși automat îndărăt, în România sau Bulgaria, cum se proceda în mod sistematic în vremea președintelui conservator Nicolas Sarkozy. Insistând că este vorba de „una din posibilele soluții”, Valls a spus joi că Franța ar putea decide să ridice timpuriu restricțiile pe piața muncii pentru cetățenii români sau bulgari.

Potrivit regulilor UE, Parisul ar fi obligat să deschidă piața muncii pentru ultimele țări primite în blocul celor 27 abia la sfârșitul anului viitor.
Agențiile de presă scriu că ideea lui Manuel Valls vine în urma criticilor unor politicieni socialiști, ale Partidului Verzilor și ale organizațiilor de romi, alarmate de recenta reluare de către autorități a practicii demontării taberelor de romi și expluzării locuitorilor lor în țările de origine.

Cecile Duflot, ministra ecologistă a spațiului locativ, a aplaudat ideea lui Valls, spunând că deși este pentru desființarea taberelor improvizate, nu poate fi de acord ca locatarii să fie lăsați pe drumuri fără nici un fel de alternativă.

O organizație a romilor din Franța, „Vocea Romilor”, a trimis guvernului o scrisoare deschisă în care aplaudă ideea ținerii unei ședințe ministeriale speciale pe această temă și adaugă: „Sperăm că va fi începutul unor schimbări importante nu doar pentru cei 10 sau 15.000 de romi de origine română sau bulgară, ci și pentru ceilalți 500.000 de romi care trăiesc în Franța”.

Uniunea Europeană încurajează și ea o eventuală abordare diferită a problemei romilor la Paris. Într-un punct de vedere apărut în ediția de joi a ziarului francez „Liberation”, comisarul justiției, Viviane Reding, a spus că Bruxelles-ul urmărește cu atenție politica noii guvernări franceze și a amintit că 12 milioane de romi sunt cetățeni ai UE, ”ca toți ceilalți”. În 2010, când președintele Nicolas Sarkozy a argumentat public nevoia demolării taberelor de romi, Viviane Reding a stârnit furia liderului de la Paris spunând că decizia lui îi evocă deportările din cel de-al doilea război mondial.

Comentatorii de la Paris observă că politica față de romi a noului guvern francez este deocamdată în formare și nu va însemna „adoptarea” fără nici un fel de rezerve romilor din România sau Bulgaria. Ministrul de interne Valls a spus limpede că deschiderea pieței muncii franceze este doar ”una din soluțiile posibile” și a adăugat că orice soluție „va lua mult timp și va costa mulți bani”.

Pe un ton încă și mai ferm, ministrul francez a mai declarat că „adevărata soluție” pentru romi se află „în țările lor de origine” și a insinuat că intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen ar putea depinde și de îmbunătățirea situației romilor, prin schimbarea politicilor prin care ei „sunt discriminați de decenii”. Deocamdată nici Bucureștiul, nici Sofia nu au comentat ultimele evoluții ale situației romilor lor din Franța.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG