Se apropie începutul anului şcolar. Mai sunt 2 săptămîni pînă pe 3 septembrie când va suna clopoţelul intrarea la ore… Părinţii şi copiii aşteaptă momentul cu nerăbdare. Părinţii şi cu anume grijă când se găndesc ce să pună în ghiozdanul unui şcolar în clasa întâi.Tamara Grajdeanu a stat de vorbă cu mai mulți părinți.
„Obligator ce includem, caiete, stilouri.”
Europa Liberă: Este mare alegerea?
„Foarte mare.”
„Nu, multe trebuie acum unui copil, foarte multe.”
„Normal ar fi ca să fie caiete, să fie rechizite şcolare, de exemplu care intră în acest complet şi chiar să aibă unele ajutoare, că acum pe lângă caietele care sunt simple sunt şi ajutoare, normal că acestea costă bani, cred că părinţii se îngrijesc de copiii lor.”
„Anul acesta este foarte sump.”
Europa Liberă: Mai puţine rechizite anul acesta?
„Nu, se cumpără tot, de unde avem, de unde nu avem dar cumpărăm.”
Europa Liberă: Când îl trimitem la şcoală dimineaţa, în afară de manuale ce ar trebui să-i mai punem?
„O chiflă, o sticlă de apă numaidecât.”
„În plus, chiar ar fi bine ca să aibă chiar cărţulia pentru circulaţie, fiindcă acum sunt, se vând.”
„Includem câte o tartină, câte un măr.”
Europa Liberă: Păstrăm tradiţia?
„Sigur.”
Europa Liberă: Cât de importante sunt merele de-acasă?
„Sunt foarte importante, sunt cele mai importante cred că în primele zile o să vreie să mănânce şi apoi după ce o să fie sătul o să asculte profesoara.”
„Mere, nu ştiu dar nişte tartine ori nişte bani de cheltuială oricum le dăm.”
Europa Liberă: Banii de buzunar tot trebuie incluşi obligatoriu?
„Depinde şi de copil, noi cu copiii noştri am făcut un acord fiindcă ei să înţeleagă că aceştia sunt totuşi bani munciţi, dar care ei să poată într-adevăr să observe că sunt valoroşi, atât pentru ei cât şi pentru părinţi.”
Europa Liberă: Mai nou, părinţii pun în ghiozdan şi un telefon mobil.
„Cu telefonul, la noi de exemplu este mai strict, chiar şi şcoala nu permite.”
Europa Liberă: Credeţi că este necesar?
„Poate nu este aşa de necesar pur şi simplu, cu ziua de astăzi, părinţii se tem, într-adevăr se tem pentru copii, până la urmă oricum trebuie să ştim ce fac, unde se află, mai ales că lecţiile se termină la o oră, noi suntem la serviciu până mai târziu.”
„Copiii sunt mici, nu trebuie cu mobile, fiindcă se duc la învăţat dar nu la vorbit pe telefon.”
„Mai mult la carte să se gândească şi nu la carte , la altceva.”
„Eu cred că-i prea degrabă pentru telefon mobil, două mere, două pere mai degrabă.”
„Telefon mobil şi aşa oricum are, mi se pare că şi elevii din clasele întâia deja de acum se duc cu mobilele în ghiozdan.”
Europa Liberă: Nu credeţi că e prea devreme pentru un telefon mobil?
„Eu socot că nu, sunt şcoli departe de casă, oricum părinţii se interesează unde-i copilul, oricum are grijă către copil.”
Europa Liberă: Dar s-au descurcat până la noi generaţii întregi şi fără de telefon mobil?
„Depinde de acum de copil, de exemplu eu, pentru mine şi copilul meu, ne descurcăm şi fără.”
„Mai intră în obicei şi altele, că iată, cuiva i-au cumpărat ceva, vreau şi eu sau să nu rămân în urmă, mai este şi aşa cu părere de rău. Asta-i în primul rând acum pentru că totuşi lucrul material se pune pe prim plan.”
„În primul rând copilul, ducându-se la şcoală trebuie să aibă cei şapte ani de-acasă.”
