Linkuri accesibilitate

Pălăria de municipiu și ce presupune ea...


Viorel Furdui: „Unica garanţie este ca întreaga societate, să înţeleagă că reforma de descentralizare şi consolidăre a autonomiei locale.”


Administraţiile oraşelor mai mari îşi doresc obţinerea sau, după caz, redobândirea statutului de municipiu. Dorinţă agreată, în orice caz, de şeful guvernului de la Chişinău, Vlad Filat, care a încurajat oraşe ca Soroca, Ungheni, Orhei şi Cahul să-şi ceară dobândirea sau redobândirea statutului de municipiu. De ce ar fi atrăgător acest statut pentru un oraş? De câtă putere, financiară, instituţională etc. ar avea nevoie ca să poată duce în spate această nouă povară, suplimentată, de autonomie? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări în convorbirea pe care o vom avea cu dl doctor în drept, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui.

Europa Liberă: La scurt timp după adoptarea şi publicarea (13 iulie) a Strategiei Naţionale de Descentralizare, iată că apare – într-un cadrul destul de emoţional politic – problema statutului unor oraşe care-şi doresc să fie ridicate sau reridicate la treapta de municipiu. Premierul Filat, de exemplu, după cazul Bălţi a încurajat administraţiile unor oraşe ca Soroca, Ungheni, Orhei şi Cahul să ceară cu mai multă îndrăzneală competenţele ce li s-ar conveni. Dl Filat a spus, între altele, că statutul de municipii pentru asemenea oraşe „se încadrează în viziunea noastră privind reforma descentralizării”. Se încadrează, într-adevăr, dle Furdui, sau vorbim de conjunctură politică în care trebuie să se spună asemenea lucruri?

Viorel Furdui: „Trebuie să spunem că tot ceea ce se discută în ultimul timp are o tangenţa foarte directă faţă de problematica descentralizării şi autonomiei locale, care din păcate sunt întârziate.

Într-adevăr, problematica unor oraşe mai mari, precum Soroca, Ungheni, Orhei sau Cahul, de mai mulţi ani se discută şi aceste oraşe într-adevăr pretind la un statut diferit decât cel pe care îl au în prezent, care le egalează cu alte oraşe mai mici sau chiar sate. Este un element al descentralizării, dar care nu poate fi privit izolat de alte procese mult mai importante precum descentralizarea financiară, administrativă, organizaţională şi funcţională.”

Europa Liberă: Până ajungem şi la acest subiect, dle Furdui, la ce ar folosi, de exemplu, pentru binele oamenilor, un statut de municipiu? Cititul strategiilor, a diferitelor texte de lege nu este chiar ca vizionarea unei telenovele despre roaba Izaura, de exemplu, lumea doreşte explicaţii mai simple la întrebările dacă nişte schimbări le va îndulci cumva viaţa lor sau copiilor lor…

Viorel Furdui:
„Eu aş spune că nu atât statului de municipiu ar folosi oamenilor, cât în genere descentralizarea şi consolidarea autonomiei locale. Că de fapt noi trebuie să ne întrebăm de unde a apărut această problemă şi de ce aceste oraşe cer acum statut de municipiu. Şi răspunsul este foarte simplu: deoarece aceste oraşe, în condiţiile actuale, sunt lipsite de capacităţi şi posibilităţi pentru a-şi soluţiona tot cumulul acela de competenţe care sunt puse pe umerii lor de legislaţia actuală. Şi aceasta nu le permite la urma armelor cetăţenilor să beneficieze de servicii calitative.”

Europa Liberă: Şi cu un an-doi în urmă nu era tot aşa?

Viorel Furdui:
„Era aşa şi un an-doi în urmă…”

Europa Liberă: Dar nu am auzit astfel de cereri din partea acestor oraşe până acum?

Viorel Furdui:
„Doi ani în urmă astfel de cereri au apărut, chiar primarii acestor 4 oraşe au ridicat astfel de întrebare, numai că nu au fost auziţi, în ciuda argumentelor pe care le-au adus. În cazul oraşului Ungheni, chiar există un grup de lucru pe lângă Cancelaria de stat care studiază acordarea statutului de municipiu pentru oraşul Ungheni. Aşa că despre aceasta se discută, dar, repet, problema este mult mai profundă.

Este bine că a ieşit în atenţia publicului acum această problemă, dar încă o dată vreau să accentuez că ea este foarte strâns legată de procesul general de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale. Şi că nu numai aceste oraşe suferă în prezent din cauza sistemului actual de administraţie publică, de această verticală a puterii care există. Practic, majoritatea autorităţilor locale.”

Europa Liberă: Apropo, dle Furdui, unii, mai patrioţi locali, s-ar putea întreba de ce Soroca e mai brează decât Căuşenii, dacă poate pretinde statut de municipiu? Adică, de fapt, ce criterii trebuie să întrunească un sat-oraş cum sunt aproape toate localităţile moldovene numite oraşe, ca să poată revendica autorităţilor centrale statut respectiv de municipiu?

Viorel Furdui:
„Aveţi perfectă dreptate. Este absolut logică această întrebare, pentru că la rând vin Edineţ, Hâncești, Floreşti,
Drochia, care sunt apropiate conform mai multor componente de aceste oraşe. Eu am spus că în principiu problema cea mai mare este nu atât în statutul de municipiu, care, a propos, nu este foarte clar definit în legislaţia naţională, dar problema cea mai mare este în aceste capacităţi, libertate, şi financiară, şi administrativă şi instituţională, pentru toate autorităţile publice locale pentru a soluţiona problemele locale.”

Europa Liberă: Deci, ce ar trebui să facă autorităţile ca această descentralizare să nu rămână o lozincă, mai mult sau mai puţin populistă, da să se realizeze în toate localităţile moldoveneşti?

Viorel Furdui:
„Să aplece urechea la vocea autorităţilor publice locale şi să întreprindă acţiuni deja concrete în domeniul dat. De mai mult timp există mai multe propuneri concrete, şi în plan legislativ, şi în plan practic, care trebuie să fie realizate. Acestea vizează şi eliminarea mai multor bariere pentru autorităţile publice locale privind organizarea şi funcţionarea sa - aici mă refer la statele de personal, la posibilitatea de a angaja personal calificat în administraţia locală, posibilitatea de a-l remunera pe potrivă - şi un element foarte important propus de noi este schimbarea sistemului de finanţe publice locale. Dacă s-ar implementa soluţiile pe care noi le avansăm, eu cred că foarte multe propuneri de acest gen, cu parada aceasta a municipiilor, s-ar soluţiona.”

Europa Liberă: Dar dacă eşti urbe, localitate uşor urbanizată şi de cele mai multe ori fără producători care să-ţi asigure venituri mulţumitoare, de ce să mai ceri statut deosebit de cel de acum dacă nu te ţine financiar cureaua? De unde luăm bani ca să purtăm pălărie de municipiu, de exemplu?

Viorel Furdui:
„Vreau să vă spun că în lume sunt mai multe sisteme care recunosc sau nu un statut deosebit unor oraşe, dar ca excepţie de obicei statut deosebit îl au capitalele, în calitate de metropole. În rest, oraşele nu prea se deosebesc după statut.

În genere, noţiunea aceasta de municipiu, repet, este destul de confuză şi este aplicată mai mult la noi şi în România. Desigur, aici nu putem vorbi despre criterii foarte clare de acordare pentru unele oraşe a unor statute speciale. Ele întotdeauna vor rămâne relative. Totuşi, nu putem să negăm faptul că noi avem aceste patru oraşe, care după acest grad de urbanizare, numărul populaţiei, alte aspecte, se deosebesc de alte oraşe. Şi ele pretind la mai mult.

Dar asta e şi problema: ce înseamnă acest „mai mult” ? Asta înseamnă o mai mare libertate, o claritate în ceea ce priveşte acumulările financiare care trebuie să rămână la nivel local, aceasta înseamnă o libertate în ceea ce priveşte auto-organizarea şi auto-funcţionarea.”

Europa Liberă: Ce garanţie întrezăriţi Dvs. că imediat după următoarele alegeri parlamentare, să zicem, ordinare, nu vine o nouă majoritate, şterge tot din ce-a creat în materie de descentralizare actuala putere şi scrie o nouă operă legislativă apropiată de felul în care vede actuala opoziţie, de exemplu, administrarea locală?

Viorel Furdui:
„Asta şi este problema. Această neîncredere a societăţii civile, a autorităţilor locale în diverse documente, precum este şi această strategie de descentralizare – un document, trebuie să recunoaştem, destul de complex şi serios faţă de alte documente - dar care rămâne un document mai mult declarativ.

Şi lipsa aceasta de acţiuni concrete, dar şi experienţă care a existat în Republica Moldova pe parcursul ultimilor 20 de ani, când s-a făcut un pas înainte şi doi înapoi, sigur că nu oferă garanţii că ulterior nu se va reveni l această reformă. Chiar dacă din punct de vedere legislativ există garanţii: este Constituţia Republicii Moldova care prevede că administraţia locală beneficiază de autonomie locală şi descentralizare, există Carta Europeană a autonomiei locale, legi ş.a.m.d., dar nu există nici o garanţie că ele vor fi implementate şi că nu se va reveni la ele.

Unica garanţie este totuşi ca clasa noastră politică, întreaga societate să înţeleagă că această reformă – de descentralizare şi consolidării autonomiei locale - este poate cea mai importantă reformă în stat. Pentru că restul reformelor, şi în domeniul social, şi în domeniul justiţiei, şi în alte domenii despre care foarte mult se vorbeşte, el foarte mult depind de modul în care este organizat statul, modul cum funcţionează autorităţile publice, şi cele centrală, dar şi cele locale.”

Europa Liberă: Dle Furdui, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG