Linkuri accesibilitate

Convorbirile moldo-germane și transparența lor (Timpul)


Nevoia unui proiect coerent în demascarea informatorilor KGB (I. Cașu/Adevărul).


Tema zilei este, fără îndoială, vizita din 22 august a cancelarului german Angela Merkel la Chisinau. Titlul comentariului semnat de Petru Bogatu în Jurnal de Chişinău, „O vrăjeală: reintegrarea Transnistriei”, arată cu câtă neîncredere tratează autorul această aşteptare legată de venirea cancelarului în Republica Moldova. „Precizez din capul locului: în viitorul previzibil recuperarea regiunii separatiste nu este fezabilă”, notează Bogatu şi continuă:”e ca şi cum ţi-ai propune să împaci oaia cu lupul sau să amesteci focul din sobă cu gazul din balon”. Soluţia mai rezonabilă avansată de comentatorul de la Jurnal de Chişinău, până se realizează o oarecare apropiere dintre cele două maluri, ar fi „un protectorat internaţional asupra Transnistriei”. O tutelă care să-şi propună demilitarizarea şi democratizarea treptată a Transnistriei. „Mă îndoiesc însă că Putin ar accepta un protectorat în care Germania sau UE să fie vioara întâi”, conchide Petru Bogatu.

Alt comentariu dedicat acestei vizite, semnat de Nicolae Negru, în aceeaşi publicaţie, tratează ca mai realistă aşteptarea ca această vizită să ne apropie în primul rând de Uniunea Europeană. „În condiţiile în care Rusia a venit cu un proiect integraţionist propriu, depunând eforturi vizibile, nedisimilate pentru a ne determina să ne schimbăm orientarea spre Est, societatea noastră are nevoie de un mesaj clar din partea UE că e dispusă să ne deschidă uşa imediat ce suntem pregătiţi să intrăm, crede Nicolae Negru.

Criticile lui Constantin Tănase adresate guvernului pentru lipsa de transparenţă în legătură cu agenda viitoarelor discuţii moldo-germane au următoarea explicaţie în editorialul său de astăzi din Timpul: „noi știm cât de „fragili” sunt liderii actualei guvernări, știm care e gradul lor de patriotism, mai știm și că între ei există o competiție absurdă pentru a se desemna „cine e mai tare în parcare”. Toate acestea îi fac vulnerabili și periculoși în negocierile serioase, pentru că, în numele unui egoist și efemer „triumf propriu”, ei pot sacrifica independența R. Moldova. Asta e problema”.

Iar Igor Caşu dă, în Adevărul, câteva sugestii liberalilor care au propus crearea unei comisii de anchetă care să analizeze soarta dosarelor informatorilor şi agenţilor netitulari ai fostului KGB. „Dacă PL vrea să fie coerent şi să ducă la capăt ceea ce a început, ar trebui să propună amendarea cadrului legal existent pentru ca intenţiile declarate – decomunizarea prin acces la arhive – să devină o realitate, nu o lozincă populistă”, notează Igor Caşu.

El propune demiterea directorului Centrului Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal, văzut ca un obstacol pentru că este fost angajat SIS şi al poliţiei criminale, şi numirea în locul lui a unei persoane care să corespundă criteriilor de eligibilitate stipulate în lege, precum şi solicitarea asistenţei UE şi SUA pentru extinderea spaţiului de depozitare a Arhivei Naţionale, astfel încât dosarele să poată fi făcute accesibile publicului, aşa cum sunt în statele central şi est-europene.
XS
SM
MD
LG