După controversatul referendum legat de demiterea sau nu a președintelui Traian Băsescu, guvernul român al premierului Victor Ponta vehiculează ideea scoaterii românilor din străinătate de pe listele de votanți. Alla Ceapai a încercat să afle cum ar primi această schimbare numeroșii moldoveni care au și cetățenia României.
Evelin Basarab din Chişinău, de un an cetăţean al României, spune că s-ar simţi discriminat dacă nu ar putea participa la alegerile din România:
„Consider că am fost exploataţi ca o carne de tun. Şi asta nu e corect ceea ce face USL, deoarece ei încearcă să-şi tragă tot sub controlul lor, să aibă doar electoratul lor care să îi susţină. Iar restul din afară ar ieşi că nu mai sunt români. Deci, asta nu e corect din punctul meu de vedere.”
Redactorul şef de la ziarul „Adevărul” de Anenii Noi Octavian Zelinski, deţinător şi el al cetăţeniei române, consideră că dreptul de a participa la vot nu poate fi condiţionat de faptul dacă locuieşti pe teritoriul ţării sau dacă achiţi sau nu impozite în România:
„E o decizie stranie şi absurdă. Nu poţi priva un cetăţean de dreptul la vot pe criteriul că e plecat din ţară. Omul a plecat în altă ţară pe motive obiective. Şi până la urma, urmei se poate reîntoarce. Şi atunci sau are drept de vot sau nu are drept de vot. Cred că motivaţia lor este de a evita prezenţa cuiva la vot. Pentru că ultimele alegeri din România au demonstrat că acel mic procent de câştig al domnului Băsescu asupra contracandidatului l-au asigurat de fapt românii din străinătate, implicit basarabenii. Şi probabil că USL încearcă să-l priveze pe Băsescu de acel jumătate de procent care îi asigură câștigul de la scrutin la scrutin.”
Dar iată ce spune un alt deţinător al dublei cetăţenii Alexandru Petrov:
„Fiind cetăţean al oricărui stat tu ai dreptul constituţional de a vota. Acest drept nu poate să fie în nici un caz violat. E un drept natural, e un drept care este garantat de către Constituţia României. Şi e un drept la care nici un guvern al unui stat, nici printr-o hotărâre, nici printr-o convenţie fie ea şi regională, fie ea şi internaţională nu are dreptul constituţional de a interzice votarea.”
În opinia lui Alexandru Petrov români din Moldova care au participat la referendum, dar şi cei care l-au boicotat din îndemnul preşedintelui Traian Băsescu ar putea rămâne doar cu supărarea dacă guvernarea de la Bucureşti va decide să nu le ia voturile în calcul. Şi asta pentru că, nefiind instituţionalizaţi sau asociaţi, nu au nici voce comună:
„Mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova au obţinut actele, paşapoartele române doar pentru un anumit scop, scopul de a călători şi de a munci peste hotare. Pentru majoritatea dintre ei valoare şi simţul, determinarea sau identificarea ca român ar fi undeva pe locul doi. De aia la noi nu s-a dezvoltat conceptul de spirit a cetăţeniei, o românismului adevărat. Din acest motiv ei nu au creat nici un ONG, nici măcar o structură sau comunitate în Republica Moldova. Pentru că există comunităţi peste hotare, cum ar fi în Italia, în Spania comunităţi foarte puternice prin care vocea românilor din ţara cutare este auzită de către autorităţile publice şi de către autorităţile de decizie. La noi în ţară nu este aşa de bine dezvoltat unul la mână pentru că suntem foarte aproape de România, doi pentru că nu există un interes.”
Intenţiile guvernanţilor de la Bucureşti au stârnit reacţii dure din partea asociaţiilor de români din Europa. În Republica Moldova indignarea moldovenilor cu cetăţenie română faţă de intenţiile autorităţilor de la Bucureşti este exprimată sporadic în mass-media, pe bloguri sau reţele de socializare.
