Linkuri accesibilitate

Kalman Mizsei: „Moldova nu s-a consolidat deocamdată ca o democrație și de aceea au avut loc ciocnirile de la Bălți.”


Fostul reprezentant al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei, s-a declarat îngrijorat de relaţia dintre putere şi opoziţia de la Chişinău şi de faptul că unele din dispute s-au mutat din Parlament, aşa cum ar fi normal într-o democraţie, în stradă. Domnul Mizsei crede şi că puterea din ultimii ani din Moldova nu a făcut reforme de esenţă…„nu a dat colţul”, cum s-a exprimat diplomatul. Valentina Ursu a stat de vorbă cu domnul Mizsei, întrebîndu-l mai întîi dacă vede schimbări în Moldova acum, la un an şi jumătate de cind şi-a părăsit postul de reprezentant special al Uniunii Europene la Chişinău.


Kalman Mizsei în studioul Europei Libere la Chișinău

Kalman Mizsei în studioul Europei Libere la Chișinău

Kalman Mizsei:E dificil să răspund pentru ca sunt cu siguranta schimbari mari (in ambele părţi), in primul rind ai un preşedinte nou şi apoi şi in Transnistria sunt schimbari mari, cu Şevciuk. Și nu e vorba numai de schimbarea unei personalităţi, dar si cum a fost el ales; a fost o dorinţă a oamenilor împotriva unor interese consolidate dinainte, atît in Transnistria cît şi la Moscova. Şi in acest sens, a fost o schimbare remarcabilă.

In Moldova alegerea preşedintelui a fost şi ea o schimbare importantă şi avem acum o perspectiva ceva mai indelungată pentru Moldova. A fost criză luni de zile şi toate discutiile erau numai despre putere, acum alegerile sunt ceva mai indepărtate şi oamenii se pot gîndi la lucruri pe termen mai lung şi poate acum vor fi facute şi reformele reformele importante.

În acelaşi timp, alti oameni mă intreabă, unii prieteni, dacă văd schimbari. Spun mereu ca nu văd schimbari care nu pot fi răsturnate, adică Moldova nu a schimbat foaia. Nu văd încă acele schimbări de profunzime, importante, acele reforme importante nici in relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol, schimbări care să mă facă să spun că sunt schimbări fundamentale şi de neînlocuit.”

Europa Liberă: Majoritatea comunista din cel de-al doilea oras ca importanta al Republicii Moldova, Balti, a votat recent o hotarare privind organizarea unui referendum privind dobandirea autonomiei fata de centru, fata de Chisinau. Cum credeti, de ce anume acum a aparut aceasta problema?

Kalman Mizsei: „Aş împărţi întrebarea în două aspecte diferite. In primul rînd cred că are o semnificatie naţională, sau că explicatiile vin dinspre tendinta politică naţională. Între cei de la putere şi opoziţie nu exista pace. Opoziţia nu se comportă ca o opoziţie normală parlamentară şi îşi găseşte explicaţii în acţiuni ale coaliţiei de la guvernare, unde unele sunt dubioase din punct de vedere constituţional sau sunt ţintite împotriva opoziţiei, precum aceea de a interzice simbolurile comuniste. Asa că există aceasta dinamică.

Puterea nu tratează opoziţia ca pe o opoziţie normală parlamentară şi opoziţia, pe de altă parte, nu se comportă ca o opoziţie parlamentară normală. Opoziţia care îşi spune că este de stinga, în realitate este unită, în opinia mea, de un amestec de etnicitate, limbă şi probleme geopolitice şi începe să se comporte din ce în ce mai mult ca o opoziţie de stradă. Şi asta este o tendinţă îngrijorătoare.

Pentru că într-o opoziţie parlamentară normală, lucrurile trebuie să se întimple în Parlament şi de asta şi spun că în Moldova nu au avut loc încă reforme profunde, nu a fost „intoarsă pagina", [Moldova] nu s-a consolidat încă drept o democratie şi de aceea au avut loc şi ciocnirile de la Bărţi. Sigur că ele au fost declanşate de o acţiune într-adevăr nesăbuită a unor tineri unionişti, unii dintre ei din România, care au provocat lucrurile. Nu le pot numi altfel, decit ca element care a provocat reacţia celorlaţi, au dat „apă la moară" opoziţiei pentru a reacţiona aşa cuma reacţionat.

Si reacţia opoziţiei, precum cea a partidului domnul Şelin a fost foarte agresivă, depăşind aproape cadrul legal. Aşa că e o ramificaţie naţională, o provocare şi o reacţie la o provocare, şi apoi e o problema mai profundă mult mai profundă. Si este vorba că descentralizarea a fost aminată. Şi asta este intr-adevar o problemă.

Occidentalii care nu cunosc suficient de bine Moldova, cind vine vorba despre descentralizare se gindesc numai la mutarea drepturilor şi responsabilităţilor de la nivel central la cel local. Dar aici trebuie înțeles că o mulţime de reglementări pe care Moldova le mai are sunt ca in timpurile sovietice. Mult amestec care nu e necesar în viata municipalităţilor, şi asta e valabil şi la nivelul Chişinăului, dar şi in alte părţi. Într-un fel este o reflectare clară a lipsei unor reforme de bază post-sovietice în aceasta ţară.

Ceea ce lipseşte Moldovei, este ceea ce i-a reușit Georgiei, care este o țară controversată, dar care la nivel economic, la nivelul reformei statului, reducerii corupţiei, diminuării aparatului de stat, s-a dovedit a fi un model pentru toate ţările post sovietice şi ale Comunităţii Statelor Independente. Si trebuie să spun că Moldova in ultimii 2-3 ani nu s-a inhămat la aceste reforme profunde. Iar asta este o provocare esenţială şi de asta şi spun ca Moldova nu a „dat colțul"... încă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG