Invitatul Europei Libere la „Dis de dimineaţă” este ministrul adjunct al Justiţiei, Vladimir Grosu, pe care l-am întrebat cum vor fi cheltuite acele câteva zeci de milioane de euro aprobate marţi de Comisia Europeană pentru reforma justiţiei din Republica Moldova?
Ce ne propunem în mod prioritar să întreprindem? Să facem o reformă a instanţelor de judecată prin faptul de a efectua un studiu şi a reforma carta sau harta instanţelor de judecată. Noi, până în prezent, avem un sistem judecătoresc amplasat cam neuniform, neefectiv pe teritoriul Republicii Moldova ceea ce determină ca anumite instanţe de judecată cum sunt în municipiul Chişinău să fie supraîncărcate cu dosare, altele să aibă o şarjă la judecător neasigurată sau judecătorii să fie încărcaţi să spun aşa la un nivel mai lejer.”
Europa Liberă: Şi asta ar optimiza într-un fel munca judecătorilor, la asta vă referiţi...
Vladimir Grosu: „Sigur că da, ar optimiza pentru că unii judecători la Chişinău lucrează şi până la 9, şi până la 10 seara, inclusiv sâmbăta, şi alţi judecători din alte instanţe periferice lucrează până la ora 5 seara, obişnuit, adică fără supraîncărcare. Deci ne propunem să optimizăm acest proces pentru ca în primul rând să nu fie legată această hartă judecătorească, adică instanţele de judecată, de împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În această sumă intră şi banii pentru dotarea instituţiilor judecătoreşti? Sau îi aşteptaţi din altă parte?
Vladimir Grosu: „Parţial trebuie să vină şi din aceste fonduri. Deoarece din banii pe care noi îi aşteptăm de la Uniunea Europeană, cca 52 de milioane de euro, trebuie să vină şi să fie vărsaţi direct în bugetul Republicii Moldova, în bugetul de stat. Şi alţi 8 milioane de euro să fie un fel de asistenţă tehnică – diferite programe, studii, training-uri pentru judecători, procurori şi alte proiecte ce ţin de asistenţa tehnică pentru sistemul justiţiei din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Este un avantaj că banii vor fi cheltuiţi de guvern şi nu de Comisia Europeană?
Vladimir Grosu: „Pe de o parte, este un avantaj deoarece mecanismul Uniunii Europene sigur că este unul mult mai complex şi, să spun, în sensul bun al cuvântului, mai birocratic ca cel al Republicii Moldova. De ce este un avantaj? Deoarece dacă va trece prin UE, prin toate aceste mecanisme riscă (banii) să vină în Republica Moldova mult mai târziu.
Pe de altă parte, pentru a asigura un proces transparent, - şi eu înţeleg ce vreţi să spuneţi, că să nu vină banii în Moldova şi să se piardă urma lor, – deci, cu siguranţă că ei vor fi cheltuiţi sub stricta supraveghere a organelor, a Misiunii Uniunii Europene în Republica Moldova şi nu numai. Ei trebuie şi pot să fie cheltuiţi aici pentru scopurile despre care v-am spus: şi pentru reevaluarea hartei judecătoreşti în Moldova, reevaluarea sarcinii pentru fiecare judecător, că noi până în prezent nu avem o sarcină pentru fiecare judecător. Un judecător în nordul ţării judecă 300 de dosare pe an, altul în Chişinău judecă 600 de dosare pe an. Deci, este o disproporţie foarte mare. Şi nu numai...”
Europa Liberă: Dl Grosu, marea parte a banilor din ajutoarele pe care le aşteptaţi se va cheltui pentru această hartă şi pentru dotarea instituţiilor judecătoreşti sau aveţi şi alte priorităţi?
Vladimir Grosu: „Nu, acestea sunt doar unele exemple. Ne propunem să reconstruim, ba chiar şi să construim, de exemplu, pentru a respecta drepturile omului a persoanelor în penitenciare, vrem să construim cel puţin două penitenciare noi, pentru început, este vorba despre penitenciarul pentru arest preventiv care să înlocuiască penitenciarul 13 din Chişinău, în care există probleme foarte mari din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie şi nu asigură un minim de respectare a drepturilor omului. Şi penitenciarul, iarăşi, pentru măsuri preventive din Bălţi. Toate aceste necesită nişte cheltuieli enorme. Şi nu numai. Astea au fost numai cu titlu de exemplu ce v-am spus.
Sub aspectul reformei în sistemul judecătoresc, avem anumite măsuri care trebuie să fie făcute şi în pilonul ce ţine de justiţia penală, reforma organelor Procuraturii, şi reforma organelor notariale sau notariatul, interpreţii, mediatorii, toţi acei actori care asigură funcţionarea sistemului judecătoresc şi în genere a sistemului justiţiei în ansamblu.”
Europa Liberă: Majorarea de salarii judecătorilor, cum sugera domnul preşedinte Nicolae Timofti, până la 1-2 mii de euro, este posibilă? Este o prioritate în strategie?
Vladimir Grosu: „Da, cu siguranţă. Este un alt punct care se regăseşte în strategia de reformare a sectorului justiţiei. Primul pas trebuie să fie întreprins de către guvern acum, în anul 2012. Acum, de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se definitivează, după câte ştiu eu, un proiect în acest sens. Dar nu trebuie să fie şi ultimul pas. Noi ne propunem să avem o majorare a salariilor în primul rând a judecătorilor, dar nu numai, ci şi a procurorilor şi celorlalţi actori din sistemul justiţiei. O majorare graduală, an de an, ca să ajungem la un anumit nivel, echitabil, în sistemul funcţionarilor publici şi în genere comparabile cu judecătorii din ţările vecine.”
Europa Liberă: Dl Grosu, dar pe lângă aceste măsuri stimulatoare de luptă cu corupţia, veţi mai continua să mergeţi în paralel şi cu măsurile punitive?
Vladimir Grosu: „Trebuie să existe o contrabalanţă. Pe de o parte, statul trebuie să stimuleze şi să încurajeze lucrul instanţelor de judecată şi al actorilor din sistemul justiţiei prin majorări salariale, ceea ce este corect. Pe de altă parte, noi vom merge şi vom continua cu aceste măsuri care să contrabalansese toate aceste procese. Mă refer la imunitatea judecătorilor, pe care noi o considerăm că în mare parte încurajează corupţia, şi noi vom merge spre privarea graduală sau în genere scoaterea graduală a acestui privilegiu – noi considerăm că imunitatea judecătorilor este un privilegiu.
Pe de altă parte, acum, tot în anul 2012, noi vom elabora un proiect de lege care să reformuleze răspunderea judecătorilor pentru anumite abateri disciplinare. Asta este o altă măsură care să stimuleze toată această situaţie. Şi cred eu deja în 2013 va fi aprobat acest proiect de lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.”
