Valorile arhitecturale ale Moldovei: Cetatea Soroca

Cetatea Soroca ar putea avea şansa reală şi unică să intre în circuitul turistic european şi mondial, cum i-ar sta bine celui mai valoros monument istoric al acestor meleaguri. Uniunea Europeană a acceptat să finanţeze cu aproape 3 mln. de euro renovarea acestui important vestigiu istoric, în cadrul unui proiect transfrontalier denumit „Bijuterii medievale” ce se referă şi la alte două cetăţi străvechi – Hotin şi Suceava. Cum va arăta cetatea în doi ani, cât trebuie să dureze renovarea, şi cât de motivate sunt îngrijorările venite dinspre Ministerul Culturii înainte de începerea fazei active de lucrări? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări - într-un interviu cu directorul muzeului, considerat şi un fel de „pârcălab” al fortăreţei, Nicolae Bulat.

Europa Liberă: Bună dimineaţa, dle Bulat. Cine a vizitat măcar o dată în treacăt să zicem oraşul Soroca ar fi putut observa contrastul care există între imaginea cetăţii din acest oraş, cândva un element foarte important al sistemului defensiv al acestor meleaguri, şi palatele foarte luxoase construite de romi în dealul oraşului. Să recunoaştem că astăzi nu arată prea bine această fortăreaţă, cel puţin nu aşa cum a arătat în momentele sale de glorie şi nici aşa cum arată pe bancnota de 20 de lei, nu, dle Bulat?

Nicolae Bulat: „…şi în buletinul de identitate… Da, desigur este o deosebire, pentru că ceea ce avem noi astăzi la Soroca, Cetatea Soroca, este numai scheletul acelei vechi cetăţi ridicate undeva la începutul secolului al XV-lea, cu o pomenire a ei în documente de Ştefan cel Mare şi cu o reconstrucţie, adică o ajustare a interiorului cetăţenii la noile condiţii de atac şi apărare contra artileriei la vremea domniei lui Petru Rareş la 1543-1546. Şi desigur că este un contrast dintre oraşul Soroca vale-deal şi însăşi cetatea, dar este un alt lucru care pe mine mă bucură foarte mult, că Soroca s-a conservat destul de bine în comparaţie cu alte orăşele mai mici din Republica Moldova în privinţa vechimii. Aici de fapt nimic nu s-a pierdut, ci dimpotrivă s-a câştigat că valul de construcţii de arhitectură sovietică nu a mers chiar aşa, ca tăvălucul, peste noi.”

Europa Liberă: Dar şi cetatea s-a păstrat mai bine decât altele, de exemplu Tighina sau…

Nicolae Bulat: „Da. În comparaţie cu celelalte, dacă am vorbi despre cetatea Roman, de cetatea Suceava şi de alte cetăţi, ea a fost conservată mult mai bine. De fapt a trecut şi printr-o reparaţie sovietică în anii '70 ai secolului trecut şi desigur precum omul îmbătrâneşte, aşa şi cetatea îmbătrâneşte şi are nevoie de un leac, de un remediu care să o readucă la viaţa.”

Europa Liberă: Şi acum i-aţi găsit leacul. Cum totuşi s-a reuşit să se găsească bani pentru renovarea cetăţii, chiar şi dacă este un monument cu statut naţional aflat sub protecţia statului, în condiţiile în care altele nu au acelaşi noroc? Şi este acesta un bonus pentru moldoveni sau într-adevăr este valoarea Sorocii extraordinară?

Nicolae Bulat: „Valoarea Sorocii sunt oamenii în primul rând, dar şi cetatea alimentează această valoare. Sau vice-versa. Încă mai demult, prin 2006, noi am avut ocazia să primim un grant de la Ambasada SUA, 30 de mii de dolari pentru un proiect. Gândul nostru a fost de conservare a cetăţii, pentru că umiditatea este foarte mare, este în lunca Nistrului şi toamna, iarna cetatea suferă, mereu se macină, încetişor-încetişor.

Dar nu a fost să fie, proiectul nostru nu a fost acceptat atunci de Ministerul Culturii. Ni s-a propus să facem un proiect de restauraţie. Desigur că e foste greu de lucrat, mai ales că nu prea avem noi specialişti. Dar am găsit un tânăr foarte tânăr, absolvent al Universităţii Tehnice născut la Soroca, arhitect, după studii. Şi am rugat şi Ambasada SUA să mai aştepte. Şi am lucrat intens la acest proiect, dar din nou nu a fost acceptat în decembrie 2007…”

Europa Liberă: Dle Bulat, dar ca să înţelegem noi de fapt ce se urmăreşte: iată noi ştim exemplul Greciei, Italiei, care păstrează nişte pietre aşa cum sunt ele, cu muşchi, ca să se vadă cât sunt de vechi, sau, dimpotrivă, se renovează, se pune lemn nou, acoperişuri, se imită cumva stilul medieval? Ce urmăriţi de fapt dumneavoastră?

Nicolae Bulat: „În proiectul nostru de restaurare a Cetăţii Soroca se pregăteşte în primul rând o restaurare parţială, anume a celei regiuni care a fost deja reparată în anii '70, avem şi conservarea cetăţii mai departe, ca să nu se demoleze acele beciuri vechi, care abia-abia se ţin, este în plan de amenajat spaţiul aferent din jurul cetăţii.

Noi nu avem un WC special pentru vizitatorii care vin, dar ei vara vin desigur… Avem buticuri pentru suvenire, care să dezvolte şi un business la Soroca… Două căsuţe medievale, care să aibă şi ele o predestinaţie turistică şi, în primul rând, cu începerea proiectului o investigaţie arheologică de supraveghere. Asta se referă la o investigaţie care are drept scop monitorizarea intervenţiilor arheologice operative în siturile arheologice aflate în zonele de construcţie sau de restaurare, cum avem noi de gând s-o facem. Şi oraşul va câştiga foarte mult, pentru că se vor mai repara şi 5 km. de drum în oraş.”

Europa Liberă: Am văzut într-un video pe care l-am plasat noi pe pagina noastră de internet cum dv. demonstraţi nişte poze imaginate cum va arăta: deci acoperăminte cu şindrilă sau cu lemn. Deci, totuşi va fi restabilită atmosfera medievală sau se va vedea de la o poştă că este o reconstrucţie modernă?

Nicolae Bulat: „Nu. Intenţia noastră este de a face o restaurare cât mai autentică şi cu materiale de epocă, cu piatra, lemnul, şindrila…”



Europa Liberă: Adică, nu „steclopachet” şi nu „euroremont”…

Nicolae Bulat: „Steclopachet” şi „euroremont” cu părere de rău se fac la mănăstirile noastre, care sunt tot monumente…”

Europa Liberă: Dle Bulat, dar încă o chestie care sunt obligat să vă întreb: ce rost dacă dv. veţi face această bijuterie reconstruită, dar până acolo nu aveţi infrastructură, turiştii care urmează să ajungă la Soroca nu au un drum ca oamenii, nu au WC, apropo, pe marginea drumului… Şi atunci cum rămâne cu asta?

Nicolae Bulat: „Paralel cu lucrările de restaurare şi de amenajare a spaţiului din jurul cetăţii, o să meargă şi procesul de reconstrucţie a drumului Sărăteni-Şolcani. Aceasta se va întâmpla în paralel, aşa că odată cu terminarea proiectului nostru, vom avea şi drum. Aşa că noi aici nu pierdem. Şi mai este o chestiune. Dacă nu facem aceste lucrări de restaurare, apoi de amenajare, noi intrăm într-o competiţie turistică cu alte situri tot atât de atractive, cum ar fi Orheiul Vechi sau mănăstirile din centrul Moldovei. Noi avem nevoie să facem ceva atractiv pentru ca turiştii să vină la Soroca…”

Europa Liberă: Eu nu cred că este competiţie. Cred că ar trebui să fie complimentare, să facem o salbă de locuri turistice, ca să-i aducem pas cu pas pe turişti peste tot…

Nicolae Bulat: „Da, fiindcă ei cunosc foarte puţin istorie noastră, vă asigur…”

Europa Liberă: Am auzit persoane cu funcţii înalte în cadrul Ministerului Culturii regretând un fel de lipsă de colaborare, cum spun ei, dintre autorităţile locale de la Soroca, indirect administraţia monumentului şi acest minister, care s-ar putea solda cu o renovare necalitativă. De unde aceste nemulţumiri?

Nicolae Bulat: „Nu ştiu… La noi de abia la 18 mai a fost semnat contractul, acum merge o procedură de documentaţie tehnică, cel care implementează proiectul este Consiliul raional Soroca şi banii sunt din UE. De aceea noi avem structuri care monitorizează toată activitatea noastră şi din UE, cât şi auditul de la Chişinău. Şi ne conformăm exact legilor atât ale UE, cât şi ale Republicii Moldova. Ministerul Culturii din câte ştiu eu a acceptat acest proiect, iar în privinţa monitorizării, desigur că toată documentaţia, toate proiectele vor avea numaidecât şi avizul Ministerului Culturii.”

Europa Liberă: Întrebarea este mult mai directă: cine va garanta că nu se va linge nimeni pe degete, adică că nu vor fi furaţi banii?

Nicolae Bulat: „Aceasta o garantează preşedintele raionului Soroca, Victor Său, şi echipa de implementare. Pe mine cel mai mult asta şi mă va durea în suflet, dacă va trece vreme şi cineva va zice că ne-am cumpărat vile undeva în Maldive…”

Europa Liberă: Auzim în timpul excursiilor povestindu-se multe lucruri captivante, interesante despre cetate… Cât mit şi cât adevăr este despre acest adăpost de oşteni din timpul lui Rareş, din timpul lui Cantemir?

Nicolae Bulat: „Eu desigur, când povestesc, mai fac şi o mantie de mister adevărului. Pentru că omul care vine să asculte, în afară de lucrurile documentate mai aşteaptă şi o informaţie de legendă, de poveste. Pentru că acestea sunt regulile turismului…”

Europa Liberă: Păi a fost construită de Ştefan cel Mare sau nu este adevărat?

Nicolae Bulat: „Eu cred că nu. Am presupunerile mele în acest sens. Noi doar cunoaştem tot ce a făcut Ştefan cel Mare, nu pe ani, luni, dar pe zile, şi când colo se construieşte Cetatea Sorocii timp de zece ani de zile şi nici o informaţie, nici un document?

Eu cred că Cetatea Soroca îşi începe istoria după ce Roman I s-a numit „Domn de la munte la mare”. Iată atunci ajungem la frontiera politică şi geografică a ţării şi iată atunci se începe procesul de construcţie a cetăţilor.”

Europa Liberă: Dar lucrurile astea la sigur trebuie învăţate la lecţiile de istorie, pentru că având aşa ceva, e păcat să nu predăm istorie în baza acestor contestări sau afirmaţii. Vă mulţumim.