UNICEF Moldova, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii a lansat o campanie pentru alăptarea la sânt. Care se încheie astăzi. Sunt mulţi cei care susţin, nu neapărat cu date statistice convingătoare, că alăptatul la sân este mai sănătos decât biberonul. Numai că pentru o mama activă, biberonul se dovedeşte de multe ori soluţia ideală, care-i permite să revină la lucru şi să mai împartă din responsabilitatea creşterii unui bebeluş. Până la urmă, tot mamele trebuie singure să rezolve dilema dintre tradiţie şi emancipare: Tamara Grejdeanu relatează:
Laptele matern este singurul aliment pe care un copil până la şase luni îl poate asimila şi digera, acest lucru trebuie să îl afle întâi de toate o viitoare mamă de la medicul pediatru, este de părere expertul UNICEF pe problemele copilului şi adolescentului Angela Capcelea. În opinia sa, nivelul scăzut al alăptării este urmarea lipsei de informare. Mămicile nu conştientizează că nu sunt adaosuri şi substituenţi care ar putea înlocui în totalitate laptele mamei:
„Copilul mic trebuie să primească doar laptele mamei, deoarece sistemul gastrointestinal, tubul digestiv al copilului este încă neadaptat, el trebuie să se maturizeze. Nici un supliment artificial nu poate copia în totalmente elementele nutritive care sunt conţinute în laptele matern cum ar fi anticorpii, zahăr, minerale, proteine, vitamine, enzime, de aceea este cea mai potrivită alimentare cel puţin în primele şase luni de viaţă.”
Mai multe mămici tinere cu care am reuşit să stau de vorbă cunosc avantajele alăptării copilului exclusiv cu lapte matern în primele şase luni de viaţă, numai că, spun ele, mai degrabă nevoia îi determină să să-şi lase copiii în grija unei bone înarmate cu biberon, ca să poată reveni la serviciu, îmi spune Lidia Timofeica din Chişinău, mamă a patru copii:
„Trei copiii i-am alăptat cu sân deoarece este o alimentaţie comodă mai întâi de toate şi sănătoasă pentru copiii, dar al patrulea copil am fost nevoită să alimentez doar patru luni deoarece trebuia să plec la serviciu. Este foarte dificil, mai întâi de toate trebuie să găseşti mâncarea potrivită copilului tău. Dacă pe ambalaj sau medicul care îţi recomandă mâncarea îţi spune că se recomandă numai dozajul , atunci copilul, de multe ori, el nu rezistă două ore, el mai vrea să mănânce, chiar pe lângă toate adaosurile.”
Lidia ne mărturiseşte că decizia ei a fost una necesară şi chiar dacă înţelege acest lucru, regretul că nu a putut să-şi alăpteze copilul nu dispare:
„Te simţi vinovată că ai ajuns să laşi acest copil fără alimentarea pe care ai putea să i-o dai, parcă priveşti în ochii lui şi el te învinuieşte într-o oarecare măsură, cu toate că înţeleg foarte bine că a fost o necesitate, că sunt mulţi copiii care sunt alăptaţi artificial, dar odată ce era piept, puteam, trebuia să îl alimentez.”
Factorul culturii şi al tradiţiei este unul foarte puternic în societatea moldovenească astfel încât femeile se simt obligate să alăpteze copilul, consideră psihologul Daniela Terzi-Barbăroşie. Şi totuşi alăptarea trebuie să fie o alegere, de care fiecare femeie se face responsabilă, crede experta:
,,Este important pentru fiecare femeie să fie foarte informată atunci când ia decizia cu privire de a nu alăpta copilul, pentru că este o decizie pe care v-a trebui să şi-o asume cu toate consecinţele, când decid totuşi să nu alăpteze, atunci nu aş dori ca aceste femei să se învinovăţească pentru că se întâmplă ca femeile care decid să nu alăpteze să fie învinovăţite, de partener, sau de familia de origini, că ar fi o mamă rea dar asta nu aduce beneficii nimănui. Indiferent care este decizia unei femei nu ar trebui să se învinovăţească pentru asta, iar pentru a lua o decizie bună, eu sfătui toate femeile să se informeze o dată în plus.”
Statisticile UNICEF arată că ratele globale ale alăptării rămân a fi destul de joase, din varii motive, printre care se numără neinformarea despre daunele pe care le poate cauza nealăptarea, lipsa politicilor care ar favoriza concediul de maternitate dar şi publicitatea excesivă a produselor care ar înlocui laptele matern.
