Linkuri accesibilitate

Cum au fost percepute la Chişinău şi Tiraspol declaraţiile diplomatului rus Grigori Karasin? Invitaţii ediţiei: politologii Ernest Vardanean şi Anatol Ţăranu.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Diplomaţia rusă vine cu precizări asupra viitorului Transnistriei pe care îl vede ca „un raion special” în cadrul Moldovei. Cum au fost percepute la Chişinău şi Tiraspol declaraţiile diplomatului rus Grigori Karasin. Oaspeţii noştri de astăzi sunt jurnalistul şi politologul Ernest Vardanean şi istoricul şi fostul ambasador la Moscova Anatol Ţăranu.

Mai întâi buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Liderul transnistrean, Evgheni Șevciuk a dezmințit relatările presei ruse că autoritățile de la Tiraspol ar fi cerut Moscovei să înființeze o bază militară în stânga Nistrului în locul misiunii de menținere a păcii. Vorbind pentru agenția oficială rusă, Ria Novosti, Șevciuk a negat că ar fi discutat despre bază cu ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin, care a vizitat Chişinăul şi Tiraspolul la sfârșitul lunii iulie. Liderul transnistrean a spus că instituțiile media care afirmă contrariul n-ar fi demne de încredere. Karasin s-a aflat la Tiraspol la sărbătorirea a 20 de ani de la debutul misiunii de pacificare pe Nistru la care Rusia participă cu aproximativ 400 de militari. Șevciuk a repetat că pacificatorii ruși trebuie să rămână pe Nistru, în ciuda cererii Chișinăului de a fi înlocuiți cu o misiune internațională civilă.

Vladimir Putin

Vladimir Putin

Şi președintele Vladimir Putin i-a felicitat pe pacificatorii ruși din Transnistria, spunând că prezența lor acolo garantează stabilitatea regiunii și creează condiții pentru continuarea negocierilor de pace. Potrivit agenției ruse de știri Itar-Tass, care citează un comunicat al Ministerului rus de externe, mesajul președintelui Putin a fost transmis de viceministrul de externe Grigori Karasin. În ultima vreme, Rusia a respins ideile unor politicieni de la Chișinău privind transformarea operaţiunii militare de pace într-o misiune civilă, precum și cele pentru schimbarea formatului de negocieri.

Tot președintele rus, Vladimir Putin le-a spus tinerilor ruși adunați la un forum în regiunea Tver că „poporul transnistrean” este singurul care-și poate hotărî soarta, iar Rusia „îi va respecta alegerea”. Putin a făcut declarația în dialog cu un tânăr transnistrean nemulțumit de afirmația recentă a ministrului adjunct de externe rus, Grigori Karasin că Transnistria trebuie să fie un raion special într-un stat moldovean neutru. Potrivit stenogramei publicate pe site-ul oficial al Kremlinului, președintelui rus i s-a cerut să „corecteze” această poziție, dar Putin a evitat un răspuns explicit.

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a respins iniţiativa organizării unui referendum pentru aderarea Republicii Moldova la viitoarea Uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. CEC a respins peste 85 la sută din semnăturile adunate de Partidul Social Democrat, autorul iniţiativei, sau 197 de mii din cele 231 de mii de semnături. Social-democraţii şi-au exprimat protestul faţă de decizia autorităţii electorale, sugerând că ar fi ţinta unei campanii de discreditare. Preşedintele CEC, Iurie Ciocan a arătat însă că la verificare au fost descoperite liste întregi semnate de aceeaşi mână, semnături ale minorilor şi chiar semnături în numele unor persoane decedate.

Banca Națională a Moldovei a micșorat prognozele despre rata inflației, spunând că aceasta va atinge la sfârșit de an 3,7 %, față de așteptările mai vechi de 4,9 la sută. Guvernatorul Dorin Drăguțanu a spus astăzi că rata inflației rămâne redusă mai ales pentru că nu se scumpesc puternic carburanții, iar majorarea tarifelor în transportul public a fost amânată. Rata inflației încetinește pe fundalul încetinirii economiei. Guvernul crede că Produsul Intern Brut va spori anul acesta cu cel mult 3 la sută, în primul rând din cauza că se reduc comenzilor de export în țările Uniunii Europene afectate de criza datoriilor în zona euro. Tot pe seama crizei din zona euro este pusă și deprecierea leului față de dolar.

***

Europa Liberă: Presa de la Tiraspol, mai ales cea oficială, a lăsat fără comentarii declaraţiile viceministrului rus de externe Grigori Karasin, făcute la Tiraspol, pe 28 iulie, în prezenţa liderilor administraţiei, şi anume că viitorul Transnistriei este cel al unui „raion special” în cadrul unei Moldove teritorial integre şi neutre. Karasin a făcut şi alte declaraţii presei între care acea că Rusia nu ar fi interesată să aibă un avanpost militar în Transnistria, chiar dacă nu se grăbeşte să-şi retragă pacificatorii. La Chişinău, dar şi în unele media internaţionale aceste declaraţii au fost comentate pe larg. Cum sunt ele percepute însă la Tiraspol, care a sperat tot timpul că Moscova îi va recunoaşte într-o zi independenţa? L-am întrebat pe invitatul nostru de astăzi, jurnalistul şi politologul din Tiraspol, acum stabilit la Chişinău, Ernest Vardanean.

Ernest Vardanean: „Eu cred că declaraţiile lui Karasin referitor la revenirea Transnistriei în spaţiul constituţional al Republicii Moldova nu au fost îmbucurătoare pentru cetăţenii Transnistriei, pentru că este pentru prima dată cînd un oficial rus spune asemenea lucruri chiar în faţa liderului de la Tiraspol, chiar la Tiraspol şi în faţa presei.

Pe de altă parte, nu este nimic nou spus de către ruşi, pentru că ei cîteodată spun că Transnistria trebuie să fie parte componentă a Moldovei neutre, cu un statut special, garantat, etc. Adică, dl Karasin nu a pronunţat nimic principial nou, dar eu cred că ruşii iarăşi au început un fel de joc politic pentru că declaraţia respectivă a fost făcută cu o zi înainte de referendumul care a eşuat în România şi, la momentul de atunci, Karasin nu a ştiut că referendumul va eşua şi el poate a fost sigur că Traian Băsescu va fi suspendat în continuare, definitiv suspendat de la putere.

Din cîte noi ştim, Băsescu este un susţinător foarte mare al Moldovei, al integrării europene a R. Moldova şi ruşii sperau că Moldova îşi va pierde lobbystul principal, dar asta nu s-a întâmplat şi în continuare Putin a făcut o declaraţie din partea lui că chipurile soarta Transnistriei depinde de voinţa poporului acesteia.”

Europa Liberă: Exact, cum am putea să înţelegem această declaraţie? Asta era următoarea întrebare pe care vroiam să o pun, pentru că declaraţia lui Putin oarecum contrazice ceea ce a zis dl Karasin la Tiraspol?

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: „Superficial vorbind, da, dar Grigori Karasin este un diplomat foarte experimentat, el nu lucrează prima zi în domeniul transnistrean, mai cu seamă că este ministrul adjunct de externe al Federaţiei Ruse şi este curatorul neoficial al tuturor conflictelor din spaţiul post-sovietic. Cunoaşte foarte bine şi problema transnistreană şi politicul moldovenesc şi el înţelege ceea ce spune şi spune ceea ce gândeşte.

Eu nu cred că el vorbea aiurea la Tiraspol şi mai cu seamă eu nu cred că Putin a venit pur şi simplu să îl corecteze pe Karasin. E un fel de joc cu un poliţist rău şi un poliţist bun pe de o parte, pe de altă parte, eu văd aici factorul României.

După eşecul referendumului s-a înţeles că Traian Băsescu rămâne preşedintele României, de aceea jocul Rusiei se opune jocului României, de aceea a venit Putin care a spus că soarta Transnistriei depinde de oamenii Transnistriei şi punctum. Adică, el nu l-a contrazis pe deplin pe Karasin, el doar a spus că ultimul cuvînt îi aparţine poporului Transnistriei, dar asta nu exclude posibilitatea creării unui stat federativ Republica Moldova, inclusiv şi regiunea transnistreană.

Aici noi vorbim nu chiar de soarta Transnistriei în mâinile transnistrenilor, asta ar fi prea patetic şi prea romantic, este un fel de joc politic care continuă între Moscova şi Bucureşti şi eu cred că, chiar sunt convins, că poporul Transnistriei nu prea înţelege aceste nuanţe, el vede că ţari batiuşca Putin a spus cum a spus şi asta e bine pentru Transnistria şi atît.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, România nu este implicată în niciun fel în reglementarea transnistreană, asta tot se ştie, decît doar prin structurile UE, care are statut de observator în reglementarea transnistreană. Putem înţelege declaraţiile dlui Karasin şi ale dlui Putin din perspectiva că R. Moldova ar trebui să renunţe la vectorul său european şi revină în sfera de influenţă a Moscovei şi numai aşa va putea rezolva problema transnistreană?

Evgheni Şevciuk şi Dmitri Rogozin la TIraspol, 16 aprilie 2012

Evgheni Şevciuk şi Dmitri Rogozin la TIraspol, 16 aprilie 2012

Ernest Vardanean: „În acest sens eu m-aş referi mai întâi la cele spuse de Dmitrii Rogozin în luna aprilie a anului curent. El a spus foarte expres că politicienii moldoveni dacă doresc să rezolve problema transnistreană trebuie să facă alegere fie sunt români şi se duc în România, atunci a spus Rogozin, uitaţi de Transnistria, fie sunt totuşi moldoveni şi vor să îşi reintegreze ţara şi atunci noi, adică Rusia, vom lucra împreună pentru reintegrarea ţării. Iată ce alegere i-a pus Moldovei Rusia.

Sigur că România nu este direct implicată în problema transnistreană, dar România are o influenţă foarte mare asupra politicului moldovenesc şi indirect România influenţează procesul de reintegrare. Asta e foarte important.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, forţele unioniste în ultimii 20 de ani de la Chişinău nu adună mai mult de cîteva procente din voturi şi nu au reuşit să treacă niciodată în Parlament. Nu este un pic exagerat pericolul unionismului de către Moscova la Chişinău?

Ernest Vardanean:
„Este exagerat aici şi vehiculează opinia în mass-media orientată spre Rusia că chipurile Moldova mâine sau poimâine îşi va pierde statalitatea şi va deveni partea componentă a României, îmi dau seama că este un fel de speculaţie, dar, totuşi, Rusia nu doreşte să reacţioneze la anumite acţiuni, ea doreşte să prevină aceste acţiuni şi chiar exagerînd situaţia ruşii doresc să pună nişte impedimente pe calea românizării superficiale a Republicii Moldova şi în acest sens ideea principală a fost şi rămâne problema transnistreană.”

Europa Liberă: Dar Moscova are o viziune globală a rezolvării conflictului transnistrean sau deocamdată acestea sunt condiţiile pe care le pune?

Ernest Vardanean:
„Cu părere de rău, nu are o poziţie clară în problema transnistreană. Eu am vorbit de mai multe ori şi cu experţi, cu colegi de la Chişinău şi Moscova care spun că însăşi Rusia nu ştie ce vrea să facă cu Transnistria. Adică Chişinăul vorbeşte cu Rusia şi întreabă ce doriţi anume? Ruşii, ştiţi cum, nu ştiu ce vor. Iată care este problema majoră. Dar, totuşi, ruşii chiar neştiind această situaţie oricum vor să pună impedimente şi pe calea integrării europene şi pe calea românizării ipotetice ale Moldovei şi, iarăşi, Transnistria rămâne pârghia nr. 1.”

Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei, jurnalistul şi politologul Ernest Vardanean.

***

Europa Liberă: Laudele recente ale unor oficiali de la Kremlin, Tiraspol și Comrat la adresa prezenței militară rusă în stânga Nistrului a readus în actualitate tema viitorului operaţiunii militare de pacificare, despre care actuala putere de la Chișinău crede că ar trebui modificată, mai exact transformată într-o misiune civilă. Despre această idee a stat de vorbă Vasile Botnaru cu istoricul Anatol Țăranu, fost ambasador la Moscova.

Soldaţi ruşi la punctul de control de la Vadul lui Vodă

Soldaţi ruşi la punctul de control de la Vadul lui Vodă

Europa Liberă: Dmitri Rogozin se declară convins că pacificatorii militari trebuie să rămână în Transnistria, pe când președintele Nicolae Timofti și alți demnitari au spus că e timpul ca misiunea militară să fie încheiată și să vină pacificatori civili. Și Mihail Formuzal îl contrazice pe președintele Timofti. Cât de real este pericolul reizbucnirii fazei fierbinți a conflictului? Dacă n-ar fi căștile albastre, într-adevăr s-ar auzi împușcături?

Anatol Țăranu: ,,Eu cred că prezența căștilor albastre, dominate de Federația Rusă în zona conflictului transnistrean este nimic altceva decât o încercare de a congela reglementarea politică a conflictului transnistrean până la momentul când Rusia va fi capabilă să dicteze condițiile sale de reglementare politică a conflictului. În acest sens căștile albastre din Transnistria astăzi sunt nimic altceva decât garanția militară a stării de congelare a conflictului transnistrean. Plecarea căștilor albastre ar însemna apariția premiselor pentru soluționarea conflictului, fapt pe care Rusia astăzi nu-l dorește. Altminteri reglementarea politică în Transnistria demult ar fi mers cu pași rapizi înainte.”

Europa Liberă: Domnul Țăranu, când omologul lui Vladimir Putin, președintele moldovean spune că nu mai este dorită prezența căștilor albastre, iar musafirul nepoftit de fapt, Dmitri Rogozin spune: nu, noi vom rămâne și vom face pace atâta timp cât considerăm noi necesar. Nu este umilitor acest dialog între omologul lui Putin și Rogozin?

Anatol
Țăranu: ,,Desigur că este umilitor, dar este o constatare aspră a unei situații, pe care Moldova astăzi nu este în stare să o depășească. Noi am pierdut conflictul militar și astăzi plătim polițele pentru acest lucru. Nu puteam să nu-l pierdem. Noi am fost în conflict militar nu cu forțele paramilitare ale Transnistriei separatiste. Noi ne-am confruntat în plan militar cu Federația Rusă, cu armata a 14-a, care era subordonată Federației Ruse. Anume acest moment a determinat pierderea de către Republica Moldova a acestui conflict. Și atâta timp cât situația va rămâne fără schimbare în acel sens că Rusia este principalul actor internațional care dictează regulile jocului în reglementarea politică în Transnistria, este foarte puțin probabil că reglementarea politică se va mișca înainte.”

Europa Liberă: Domnule Țăranu, sunteți un negociator cu experiență - atunci când rușii, prin Rogozin, sau prin Formuzal, spun că trebuie să rămână pacificatorii pentru că există pericolul de reîncepere a conflictului militar, aceste argumente trebuie discutate? Sau trebuie luate ca niște procedee propagandistice?

Anatol Țăranu

Anatol Țăranu

Anatol Țăranu: ,,Eu vreau totuși să fac o rectificare. Rușii nu pot să vorbească, sau cel puțin nu ar trebui să vorbească cu vocea lui Formuzal. Formuzal este un politician moldovenesc și din acest sens ar trebui să promoveze interesele propriei țări. Dacă e să admitem că rușii vorbesc cu vocea lui Formuzal, păi atunci situația este gravă de tot.”

Europa Liberă: Bine, dar spune Șevciuc, spune Rogozin și el se solidarizează cu părerea asta.

Anatol
Țăranu: ,, Da, da. Și această solidarizare este una foarte dubioasă.”

Europa Liberă: Dar cât de adevărat este că uite, arbitrul acesta militar de fapt ține la depărtare doi bătăuși care abia așteaptă să-și dea pumni unii altora sau să se împuște. Asta este o stare de fapt sau este o stare inventată, imaginară?

Anatol
Țăranu: ,,Nu, este un argument fals. Cel puțin Chișinăul nu are nici o dorință, dar nu numai dorință. Chișinăul a trecut printr-o experiență nefastă în timpul conflictului transnistrean și eu nu cred că cineva la Chișinău ar încerca să se reîntoarcă la rezolvarea conflictului pe cale militară. Dar, cu siguranță, luând în considerare faptul că Transnistria astăzi dispune de o forță militară comparabilă cu cea a Republicii Moldova, iar în unele privințe chiar depășește capacitatea Armatei Naționale a Republicii Moldova, cu adevărat apar momente de pericol, fiindcă Rusia dintotdeauna ar putea să dea frâu liber transnistrenilor pentru a organiza o provocațiune militară pe linia Nistrului și iarăși a reîncepe ostilitățile militare. În acest sens, desigur că Rusia ține sub control situația și prezența lor militară este absolut necesară, altminteri ar fi foarte greu să intervină în acest conflict, pe care ei singuri ar putea să-l declanșeze.”

Europa Liberă: Adică Moscova și-ar dori un Saakashvili ediția 2008 la Chișinău?

Anatol
Țăranu: ,,Desigur, într-un fel da. Cu toate că e greu de vorbit în termeni categorici în această privință, fiindcă războiul din Georgia în aparență i-a adus Rusiei o victorie militară, însă Rusia a avut de plătit un preț extrem de scump în plan internațional pentru această aventură militară, pe care a întreprins-o în Georgia.”

Europa Liberă: În schimb secesioniștii s-au ales cu recunoașterea.

Anatol
Țăranu: ,,Secesioniștii – da. Dar ce a câștigat Rusia? În câțiva ani din Rusia au plecat miliarde, zeci de miliarde investiții străine. Rusia a avut de pierdut enorm în plan internațional ca imagine și eu cred că mințile lucide de la Moscova nu pot să nu facă o apreciere obiective a acestei situații.”

Europa Liberă: politologul Anatol Ţăranu, a răspuns întrebărilor lui Vasile Botnaru.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG