Linkuri accesibilitate

Horia Roman Patapievici: Nu făceam nici o deosebire între artiştii români din R.Moldova şi artiştii din graniţele României


Horia Roman Patapievici. Chişinău, 17 ianuarie 2012

Horia Roman Patapievici. Chişinău, 17 ianuarie 2012

Un interviu cu preşedintele demisionar al ICR.

La București Horia Roman Patapievici a ținut astăzi o conferință de presă la care și-a motivat demisia de la conducerea Institutului Cultural Român, care ar urma să treacă din subordinea președinției în cea a Senatului. Patapievici a spus printre altele că senatorii vor încerca să schimbe stilul de muncă al Institutului, favorizând mentalități învechite și naționaliste în dauna sprijinului pentru creatorii tineri. Într-un interviu telefonic, l-am rugat mai întâi pe Horia Roman Patapievici să ne spună dacă schimbările de la ICR vor afecta și filialele sale din străinătate, cum este și cea de la Chișinău.

Horia Roman Patapievici: „Primul răspuns este da. Modificarea va afecta funcţionarea. În ce mod mi-e greu să spun pentru că nu pot şi nu vreau de fapt să fac vreo profeţie. Dar ştiu sigur ce nu se va mai face. Tipul de activitate pe care echipa mea l-a promovat este acela în care Institutul permite un contact direct între cultura română contemporană, aşa cum este ea şi pieţele culturale unde vrem să fim prezenţi. Asta înseamnă că cuvântul de ordine este cooperarea directă - om către om, faţă către faţă, asociaţie către asociaţie. Ceea ce înseamnă că Institutul nu are neprezent în mecanismele de formulare a valorilor care sunt promovate. Altfel spus, Institutul a decis, cel puţin asta a fost filosofia mea, a decis să nu se identifice cu un for de propagandă chiar în cauzele cele mai bune. Părerea noastră este că cel mai bun argument în favoarea valorilor este libertatea prezentării lor pe pieţele libere.”

Europa Liberă: Vorbind de piaţa culturală din Republica Moldova, filiala din Chişinău a Institutului Cultural Român a fost una din ultimele, sau deschisă cel mai recent în străinătate.

Horia Roman Patapievici: „Este chiar ultimul Institut, deschis în 2010, în septembrie.”

Europa Liberă: De ce aşa de târziu?

Horia Roman Patapievici: „Răspunsul este simplu, din cauza autorităţilor din Republica Moldova. De abia după ce comuniştii au plecat de la putere, autorităţile din Republica Moldova au reexaminat, cu simpatie de data asta, vechea noastră dorinţă a statului român, a Institutului Cultural Român şi a Ministerului Afacerilor Externe din România de a deschide o filială a Institutului Cultural Român la Chişinău. De îndată ce acest lucru a fost posibil şi inaugurarea a fost făcută împreună cu ministrul Baconschi, noul director pe care l-am numit, un eminent istoric medievist, bizantinolog Petre Guran, a început să aplice politica noastră culturală, care pentru cazul Republicii Moldova noi nu am venit să vă aducem cultura română, noi am venit să stimulăm cultura română în Republica Moldova. Noi am venit să constatăm faptul că deja există contacte multiple între cultura exprimată în limba română din Republica Moldova şi cultura din graniţele României. Noi am venit prin urmare să egalizăm printr-o acţiune inteligentă şi cât se poate de non-intruzivă contactele între artiştii români şi artiştii din Republica Moldova, între piaţa culturală din Republica Moldova şi piaţa culturală din România. Institutul Cultural Român deja anterior deschiderii acestei filiale avusese o politică privilegiată faţă de artiştii din Republica Moldova. În sensul că atunci când noi făceam rezidenţe sau finanţam proiecte în străinătate noi nu făceam nici o deosebire între artiştii români din Republica Moldova şi artiştii din graniţele României.”

Europa Liberă: Aţi avut vreodată semnale negative de la conducere de atunci a Moldovei, vorbim de perioada în care erau comuniştii la putere tocmai pentru această politică de promovare a creatorilor moldoveni inclusiv pe plan internaţional?

Horia Roman Patapievici: „Nu, nu am avut nici o reacţie negativă. Dacă au fost nu ştiu. Ele nu au fost exprimate oficial şi deci nu au ajuns la urechea mea. Şi nici pe canale să zicem neoficiale nu mi-a ajuns la ureche aşa ceva. Aş adăuga la tabloul acţiunii noastre din Republica Moldova, când spun noastre mă refer la fosta conducere, noi ne-am dat demisia astăzi, aş adăuga următorul lucru - proiectul numit Casa Zemstvei. După cum ştiţi în Republica Moldova funcţionează în momentul de faţă doua Institute culturale naţionale din UE. Este vorba de Alliance Française, care funcţionează deja de mulţi ani acolo şi Institutul Cultural Român, deschis în 2010. Celelalte institute, mari institute naţionale de cultură din UE British Council sau Institutul Goethe, sau Institutul polonez funcţionează prin export de programe. Altfel spus, directorul de la Bucureşti, bunăoară, al unuia dintre aceste institute, să zicem, Goethe are însărcinări pentru a derula programe şi în Republica Moldova. Or dacă aşa stau lucrurile, atunci ne-am gândit ca acest proiect Casa Zemstvei să fie de fapt un proiect de federare al programelor pe care le desfăşoară toate institutele naţionale de cultură din UE, care nu au sediu în Republica Moldova, în jurul sediului Institutului Cultural Român din Chişinău. Altfel spus, Casa Zemstvei avem ambiţia să devină un soi de casă a culturii europene federată la Chişinău în jurul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.

Europa Liberă: Unii spun că Republica Moldova este un teren de competiţie între culturi. Pe de o parte, cultura română, care după unii pare să câştige teren şi cultura limbilor slave, în primul rînd rusă, ai cărei promotori se plâng uneori că ar fi daţi la o parte. Cum vedeţi dvs. viitorul cultural al Moldovei? Ce limbă va vorbi cultura moldovenească?

Horia Roman Patapievici: „Eu cred că în mod natural cultura moldovenească va vorbi două limbi. Va vorbi româneşte şi va vorbi ruseşte. Sunt două pieţe culturale în Republica Moldova. Faptul trebuie înţeles în perspectiva celor 200 de ani de la 1812 momentul în care pentru prima oară ţinutul pe care noi îl numim Basarabia a fost încorporat în Imperiul Ţarist. Este deci o zonă în care prezenţa culturii ruseşti s-a manifestat masiv nu numai prin limba rusă ca limbă de cultură ci şi prin prezenţa unor instituţii tipic ruseşti, am amintit de Casa Zemstvei. Zemstva este o instituţie tipic rusească. Şi din acest motiv în Republica Moldova în mod natural există un prestigiu al limbii ruse ca limbă de cultură. Ceea ce orientează piaţa culturală din Republica Moldova spre est, spre zona rusească. Şi există un prestigiu cultural al limbii române, care orientează piaţa culturală din Republica Moldova înspre Occident. Iar România este primul Occident al Republicii Moldova. După care urmează Occidentul propriu-zis, geografic. Prin urmare acest lucru trebuie luat ca un dat, nu trebuie de luptat împotriva lui. Ci trebuie să extragem de aici cele mai mari beneficii pentru cultura română. Pentru că, cum ştim foarte bine, identitatea culturală românească este o identitate de întâlnire şi de răspântie. Ori bogăţia ei provine tocmai din menţinerea acestui caracter de întâlnire şi de răspântie. Iar componenta rusească, prezentă bunăoară în felul în care e pronunţată limba română în Moldova, în Moldova din România de astăzi, influenţa rusească este o influenţă importantă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG