Linkuri accesibilitate

Sistemul de finanţe publice locale îl face pe cel de administrare publică locală să fie foarte politizat


Viorel Furdui: „Avem deja cinci legi privind administraţia publică locală!”


Europa Liberă: Se ştie că fundamentul legislativ al autonomiei locale este moştenit încă de la legiuitorii comunişti? În ce măsură AIE a reuşit să-l modifice în favoarea asigurării autonomiei?

Viorel Furdui: „De fapt, fundamentul legislativ al autonomiei locale în R. Moldova începe cu Constituţia R. Moldova, în special începând cu art. 109 care prevede principiile autonomiei locale şi descentralizării. Avem Carta Europeană a autonomiei locale, un act normativ internaţional, adoptat la nivelul Consiliului Europei, fiind în vigoare în R. Moldova din 1998. Ulterior, sigur că au urmat mai multe legi care au fost adoptate.

Avem deja cinci legi privind administraţia publică locală, două dintre care au fost adoptate pe timpul guvernării comuniste. În ultima perioadă de timp, în ultimii trei ani mari schimbări nu au survenit. Abia se vorbeşte şi există câteva proiecte de legi de modificare şi de ajustare a întregului cadru legislativ privind administraţia publică locală şi privind descentralizarea administrativă.”

Europa Liberă: Reprezentanţii autorităţilor locale obiectează că recent adoptata în Parlament strategia de descentralizare rămâne deocamdată doar pe hârtie. Cât de rapid poate fi pusă în mişcare această strategie?

Viorel Furdui: „Reprezentanţii autorităţilor locale au tot temeiul să creadă aşa, deoarece este un document foarte complex, vizează foarte multe domenii. Termenul de realizare prevăzut este de trei ani. Respectiv poate să existe mult scepticism în ceea ce priveşte realizarea tuturor acelor prevederi. Dar nu ne rămâne altceva decât să sperăm că totuşi cel puţin o parte din aceste prevederi să fie realizate.”

Europa Liberă: Dar prioritar ce ar fi trebuit să se facă din această strategie acum, la moment?

Viorel Furdui: „Ar trebui să se atragă atenţia la sistemul de finanţe publice locale. Aceasta este una din problemele cheie fără de care considerăm că alte lucruri şi acţiuni prevăzute în strategie nu vor putea fi realizate cu succes. Pentru că sincer vorbind cea mai mare problemă care nu a fost niciodată serios abordată în R. Moldova şi dusă până la capăt, anume schimbarea acestui sistem de finanţe publice locale. Deoarece, anume, sistemul de finanţe publice locale face sistemul de administrare publică locală să fie foarte politizat şi dependent în totalitate de nivelul central, de nivelul doi al administraţiei publice locale.”

Europa Liberă: Dar cum se poate asigura această autonomie financiară, astfel încât ca să nu afecteze nici bugetul central, dar nici principiul solidarităţii, care presupune ca regiunile sărace trebuie să fie susţinute de cele mai dezvoltate?

Viorel Furdui: „Asta este practic principala temere a guvernanţilor, de a nu afecta într-o anumită măsură stabilitatea financiară în cadrul statului. de obicei se spune că autorităţile locale cer mai mulţi bani. De fapt în esenţă problema este alta.

Noi cunoaştem că resursele statului sunt limitate. Şi autorităţile locale cer nu atât bani, cât mai multe instrumente şi pârghii de a putea colecta mai mulţi bani, de a putea atrage mai multe investiţii, de a putea să decidă ceva în acest domeniu. Asta înseamnă că o parte importantă de venituri trebuie să rămână la nivel local şi să stimuleze autorităţile locale să caute alte resurse.

Sistemul actual care există este absolut inhibator pentru toate autorităţile şi cele bogate, şi cele sărace. Acest sistem practic egalează pe toţi. Şi aici e cea mai mare problemă. Şi anume la acest capitol ar putea fi întreprinse mai multe acţiuni, care să dezlege mânele autorităţilor locale, iar pe de altă parte să nu afecteze stabilitatea financiară a întregii ţări.

În prezent există un anumit model, elaborat cu asistenţa experţilor străini care de fapt nu schimbă această să-i spunem anvelopă financiară. Cu alte cuvinte, este într-o anumită măsură liniştitor pentru guvernanţi. Şi aici este nevoie anume de acţiuni concrete ca acest model să fie transformat în modificări legislative şi să fie pus în aplicare. Numai că, din câte cunoaştem, nu există o hotărâre definitivă în acest sens.

Se tot încearcă amânarea lui, să nu fie adoptat în acest an sistemul de finanţare, dar să fie amânat pentru 2014. Însă noi suntem foarte sceptici, deoarece ştim că în 2014 o să fie alegerile parlamentare, iar în 2015 cele locale. Şi de obicei în aceste perioade nu există curaj, nu există voinţă politică de a face schimbări. Dar schimbarea sistemului de finanţe publice locale este o decizie importantă.”

Europa Liberă: Domnule Furdui, dar ce competenţe poate transmite fără nici o jenă autorităţile centrale celor locale? De exemplu, consilierii comunişti de la Bălţi cer dreptul de a-şi numi comisarul şi managerii instituţiilor locale, ar fi o revendicare realizabilă?

Viorel Furdui: „Pe parcursul ultimilor 20 de ani autorităţilor publice locale li s-au transferat o mulţime de atribuţii,
Trebuie de clarificat care competenţe sunt exclusive ale statului şi care sunt cele ale autorităţilor publice locale...

competenţe şi obligaţiuni. Problema este că cu acest transfer de competenţe, nu au fost transmise şi capacităţi, resurse, şi instrumente pentru a le exercita.

Trebuie de clarificat care competenţe sunt exclusive ale statului şi care sunt cele ale autorităţilor publice locale. Şi în acest sens, în competenţa statului ar trebui să rămână nişte domenii fundamentale, de importanţă naţională, cum ar fi: apărarea, securitatea, armata, educaţia şi protecţia socială.

Dar în același timp, nu trebuie să uităm că în teritoriile respective sunt autorităţi publice locale, care au o anumită autoritate în faţa cetăţenilor, care au fost aleşi direct de aceşti cetăţeni. Şi în acest caz, chiar dacă aceste autorităţi nu sunt competente în anumite domenii, ele trebuie în anumită măsură să fie implicate în activitatea diferitor instituţii, chiar dacă ele direct se subordonează administraţiei centrale.

Dacă vorbim de cazul concret privind comisarii de poliţie sau conducătorii altor instituţii desconcentrate, adică care sunt ale statului, aici ar fi logic ca într-o anumită formă să fie acordat acest drept autorităţilor locale, cel puţin de a participa, de a-şi expune opinia când o anumită persoană este numită în aceste funcţii. Pentru că, la urma urmei, această persoană va activa în teritoriul respectiv şi trebuie să găsească un limbaj comun cu autorităţile publice locale.”

Europa Liberă: În opinia dvs. municipiul Bălţi revendică mai mult decît alte municipii sau nu? Pentru că unii analişti spun că schimbarea statutului ar putea crea o situaţie de separatism. Şi că ar turna apă la moara altor localităţi să-şi revendice drepturi de autonomie mai largă.”

Viorel Furdui: „În general, în ceea ce priveşte noţiunea şi statutul municipiului în R. Moldova există o confuzie totală. Pentru că noi avem municipiul Chişinău care are un statut special şi este reglementat printr-o lege. În privinţa altor municipii care sunt menţionate în lege practic nu se vorbeşte nimic. Sunt doar câteva prevederi în unele legi, precum legea finanţelor publice locale, prin care municipiul Bălţi este comparabil cu municipiul Chişinău practic la toate capitolele în ceea ce priveşte finanţarea.

Pe de altă parte, municipiul Bălţi spre deosebire de municipiul Chişinău beneficiază şi de transferuri. Pe când Chişinăul în nici un caz nu poate beneficia de transferuri deoarece legea nu prevede astfel de posibilităţi. Există unele discuţii privind acordarea statutului de municipiu şi altor oraşe mai mari. Care pe parcursul istoriei au beneficiat de astfel de statut, de exemplu Ungheni, Orhei, Cahul.

Nu credem că acestea ar fi nişte tendinţe de separatism. Este mai degrabă o discuţie care cândva nu a fost finalizată privind rolul acestor oraşe mai mari, privind competenţele lor, repartizarea resurselor financiare. Sigur dacă e să aruncăm într-o parte elementul politic, care este evident prezent aici.”
XS
SM
MD
LG