Linkuri accesibilitate

…decât ca să stea în coasta Ucrainei, şi nu a NATO.

Recent s-au împlinit 20 de ani de la lansarea misiunii de pacificare pe Nistru, prilej pentru Tiraspol de a specula din nou asupra unei „legalizări” a prezenţei militare ruse. O bază militară ar putea aduce beneficii financiare, dar şi de securitate, este argumentul vehiculat în cercurile apropiate lui Evgheni Şevciuk. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu expertul militar Viorel Cibotaru:

Viorel Cibotaru: ,,Factorul bazei militare este absolut nul ca perspectivă, dar din punctul de vedere al negocierilor este de așteptat ca Federația Rusă să-și declare miza superioară. Republica Moldova nu este cointeresată, nu a fost cointeresată și nu cred că va fi cointeresată în păstrarea bazei militare a Federației Ruse pentru că ea nu există, nu este operațională. Acel mic contingent care se află în Tiraspol nu-și îndeplinește nici o funcție presupusă – nici de apărare a cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului, nici din dreapta Nistrului. Nu este o forță de risc major pentru statele vecine – Ucraina și România. Dar desigur că joacă anumite roluri simbolice și de operațiuni speciale, asta fără doar și poate. În această bază este, de exemplu, Direcția generală de spionaj a armatei ruse, GRU așa numita, sau FSB sau alte structuri.”

Europa Liberă: Ex-premierul premierul Dumitru Braghiș spunea că s-ar putea să luăm niște bani pe baza asta militară.

Viorel Cibotaru

Viorel Cibotaru

Viorel Cibotaru: ,,Domnul Braghiș atunci a făcut analogii cu situații similare din practica internațională. De exemplu, Federația Rusă are în concesiune baze militare în Singapore, în Cuba, Vietnam, în alte părți.”

Europa Liberă: Și în spațiul post-sovietic la fel.

Viorel Cibotaru: ,,Fără doar și poate: în Tadjikistan, în Armenia, în Kirghizia și erau și era în Uzbekistan, nu știu acum situația. Deci, în baze de termeni de securitate națională și internațională, dar nu comercială. Cât privește în alte zone ale lumii poartă un interes pur comercial țara care găzduiește o astfel de bază. În cazul nostru, al Republicii Moldova în primul rând acest lucru este fundamental imposibil – având în vedere și Constituția, având în vedere și atitudinea, având în vedere și circumstanțele geopolitice și de securitate națională.”

Europa Liberă: Dar poate deveni monedă de schimb, eventual, tocmai în procesul când se rectifică Constituția?

Viorel Cibotaru: ,,Nu poate.”

Europa Liberă: Când Transnistria ar vrea să obțină un statut de raion special, așa cum l-a numit Karasin, în schimbul legiferării prezenței militare?

Viorel Cibotaru: ,,Nu poate sub nici o formă, pentru că nici spiritul schimbărilor în apărarea națională și în problemele de apărare internațională, și securitatea internațională mai degrabă converg spre ideea că această zonă ar trebui să fie tot mai mult și mai mult demilitarizată. În termenii nu pe care i-a folosit cândva Voronin, dar în termenii de care se folosesc analiștii de astăzi.

Deci încă o dată repet: ca bază militară juca un rol foarte important la sfârșitul anilor 80 pentru Uniunea Sovietică, pentru că ea de fapt avea două misiuni de bază: prima – de a acoperi mișcările flotei Mării Negre și de a fi un sprijin terestru pentru operațiuni majore efectuate de această flotă. Și a doua – de a fi un fel de platformă pentru ascultarea și vizionalizarea evenimentelor din Orientul Apropiat, din Balcani, din zona apropiată Mediterană.

Or, aceste două avantaje geostrategice au dispărut, Federația Rusă nu mai are nici interes, nici posibilități, nici capabilități să atingă aceste scopuri.

Eu cred că această bază, zonă, numiți-o cum doriți, nu este orientată atât spre România, spre Alianța Nord Atlantică, dar este orientată în spatele Ucrainei. În acest context desigur că negociatorii ruși își vor ridica miza, dar sunt gata să-și retragă, pentru că într-adevăr, cum a spus și Karasin, Federația Rusă nu vede în această zonă forpost geopolitic, mai degrabă intern în relațiile sale cu Ucraina și mai puțin în relațiile sale cu Moldova.”

Europa Liberă: Aș vrea să comentați încă o declarație a domnului Karasin, care s-a referit la retragerea munițiilor, la transportarea munițiilor învechite, proces oprit în 2003. Dânsul spune că nu e momentul acum să se facă un asemenea cadou, adică să se reia transportarea munițiilor. Tehnic ar fi pregătită Rusia și ar avea și eventuale înțelegeri cu Ucraina, dar nu e momentul să se facă acest cadou. Cum ați înțeles Dumneavoastră această precizare?

Viorel Cibotaru: ,,Literalmente, și ea confirmă ceea ce am spus eu la începutul acestui interviu. Federația Rusă folosește cartea operațiunii de menținere a păcii, cartea prezenței militare a Federației Ruse, cartea retragerii munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, din Colbasna, a acelei părți rămase din muniții, armamente, echipamente și explozive, și cartea, desigur, a statutului de neutralitate a Republicii Moldova în acest mega-târg care se numește soluționarea conflictului transnistrean.

Ca persoană implicată direct, nemijlocit în faza cea mai activă a negocierilor cu Federația Rusă privind retragerea trupelor la sfârșitul anilor 90, pot să confirm că varianta evacuării urgente e posibilă timp de 3-4 săptămâni, până la o lună, varianta retragerii rapide și insistente cu investiții în capacitățile de transportare de 2-3 luni.

Deci, din punct de vedere tehnic lucrurile doar au avansat, nu este nici o problemă de a utiliza în baza unor înțelegeri. Dar problema aceasta este lăsată în urma altor priorități în procesul de negocieri.

Și de aceea Rusia este foarte vulnerabilă acum sub toate aspectele a problemei militare, având în vedere angajamentele neduse până la capăt în fața OSCE de la summit-ul de la Istanbul din 1999, având în vedere negocierile în stagnare privind Tratatul forțelor convenționale din Europa.

Federația Rusă este epuizată prin argumentele sale, ea nu are o poziție, să spunem așa, fair play față de Republica Moldova în ceea ce privește staționarea trupelor, de aceea și aceste show-uri propagandistice cum au fost cu 20 de ani de la forțele de menținere a păcii. Și nu știu de ce Karasin cu cine discută când spune că forțele de menținere a păcii sunt atacate. Nimeni nu atacă forțele rusești, ele sunt, soldați care-și îndeplinesc serviciul, bravo lor.

Numai că nici Republica Moldova și nici cetățenii din stânga Nistrului, nici din dreapta Nistrului nu mai au nevoie de aceste forțe de menținere a păcii pentru că știu a se înțelege singuri și fără acestea.”

Europa Liberă: De ce partenerii occidentali nu reiau cu insistență problema evacuării munițiilor? Pe timpuri știm că Occidentul s-a oferit să dea bani, aduseseră chiar zisa cameră Donovan pentru lichidarea munițiilor.

Viorel Cibotaru: ,,Da, da. 2 ani a stat și au evacuat-o pe urmă. Occidentul tot este foarte epuizat de criza economico-financiară, epuizat de greutatea asimilării noului statut al Uniunii Europene și al Alianței Nord Atlantice, și este epuizat de alte probleme foarte și foarte apăsătoare, cum ar fi problemele mediului, probleme în alte zone ale lumii, în primul rând pentru Statele Unite: Afganistan, Irak, acum aceste arab spring. În aceste sens, nedorința Federației Ruse de a avansa într-un șir întreg de probleme, stagnarea în care au fost prinși partenerii europeni au făcut ca Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite, OSCE-ul să-și ia un repaus intelectual. Nu se înaintează nici inițiative, nu se investesc prea mari pe idei. Bine, este poate primul caz când într-o criză majoră mondială globală, lumea iese din această criză pe cale pașnică, or știm cu ce s-au terminat celelalte ieșiri din crize similare după proporții. Să sperăm că și criza aceasta va crea mai degrabă noi oportunități decât va conduce spre situații de conflict.”
XS
SM
MD
LG