Linkuri accesibilitate

Cu gândul la „cetăţeanul turmentat”


Oazu Nantoi şi Doru Petruţi
Oazu Nantoi şi Doru Petruţi

Punct şi de la capăt: Vasile Botnaru discută cu Oazu Nantoi şi Doru Petruţi despre marketingul politic în/din R.Moldova.


Dictonul de uz universal despre “rău-cu-rău-dar-şi-mai-rău-în-lipsa-i” - ştiţi voi!.., valabil mai cu seamă în cazul bărbaţilor uşernici şi al troleibuzelor fără climatizor, este perfect aplicabil şi pentru partidele politice. Îl auzim predicat, ostentativ, de „clerul politic” ascuns îndărătul celebrei maxime despre imperfecţiunea democraţiei, care însă (vezi Doamne!) nu a fost surclasată de altă invenţie mai bună a omenirii. Nimic de obiectat. De bună seamă, triburile canibale ar fi dat mult mai bine dacă ar fi să aleagă în mod democratic pe cine să îl mănînce, în loc să îl pape pe cel desemnat, autoritar, de şeful de trib. Alegoria nu-mi aparţine, mi-a venit prin poşta electronică de la un cetăţean decepţionat de vehicolul partinic în care s-a încumetat să urce, dar se pare că a coborît la prima. Nu a dezvăluit motivele. Cu gîndul la acel „cetăţean turmentat” am invitat astăzi în studioul Europei Libere doi experţi care să ne lămurească ce vedem pe tarabele politicienilor.

Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere se află politologul Oazu Nantoi şi sociologul Doru Petruţi.

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru
Europa Liberă: Vreau să vorbim despre pretinsa sau adevărata „schimbare la faţă” pe care o încearcă partidele în speranţa că vor mai rupe electorat unele de la altele. Opoziţia chiar speră să declanşeze alegeri parlamentare anticipate şi, din cauza asta, vrea să fie neapărat călare, după ce i s-a şubrezit efectivul prin cîteva plecări consecutive. Dar mai ales în condiţiile în care majoritatea a încercat să îi aplice o lovitură mortală, la părerea majorităţii parlamentare, luîndu-i secera şi ciocanul de pe buletinul de vot. Şi în condiţiile în care stînga extraparlamentară îşi revendică anumite priorităţi electorale. Aş vrea să urmăriţi, să surprindeţi mişcările tactice, „polit-tehnologice” care se întreprind şi pe care le putem tălmăci drept bătălii pentru electorat.

Oazu Nantoi: „Pentru început ar trebui să menţionăm că dreapta moldovenească şi stînga moldovenească nu au nimic cu doctrinele clasice europene. Să fii de stînga la noi înseamnă să fii prorus, să fii nostalgic după URSS şi să pledezi pentru Uniunea Euro-Asiatică care nici nu există. Şi să te temi de Alianţa Nord-Atlantică şi aşa mai departe. Să fii de dreapta înseamnă că „eşti român şi punctum şi Republica Moldova este „al doilea stat românesc".

Mai departe, Alianţa noastră este constituită pornind de la ideea anticomunismului. Ceea ce vorbeşte despre aceea că atît comuniştii sînt interesaţi în menţinerea acestei polarizări, precum şi pretinşii anticomunişti. Nu ţin minte cine a spus, dar mi-a plăcut expresia asta: după comunişti, cel mai mult îi urăsc pe anticomunişti. Deci, acesta este tabloul moldovenesc.

Oazu Nantoi (stânga) şi Doru Petruţi (dreapta)
Oazu Nantoi (stânga) şi Doru Petruţi (dreapta)
Totodată - nu pot să vorbesc în locul domnului Petruţi - sondajele demonstrează că începînd cu 2009, să spunem aşa, după ce domnul Marian Lupu a plecat de la Partidul comuniştilor, i s-au deschis ochii, a venit la Partidul Democrat, s-a creat Alianţa pentru Integrare Europeană şi această polarizare a societăţii este mai mult sau mai puţin stabilă. Procesul de erodare, să spunem aşa, a electoratului la partidele parlamentare este destul de lent. Asta se referă atît la Partidul comuniştilor, precum şi la partidele din Alianţă.

În situaţia în care în Republica Moldova doctrinele politice sună în felul următor: „Tu cu cine eşti?» şi Partidul comuniştilor îl păstrează pe Vladimir Voronin – să îi dorim sănătate! – şi denimirea, cred că aceste încercări, destul de stîngace, de a interzice simbolica regimului totalitar comunist nu vor aduce la scopul dorit şi anume la ruinarea Partidului comuniştilor. Şi noi vom avea în continuare acest spectacol dezgustător unde unii se joacă de-a comuniştii, iar alţii – de-a anticomuniştii. Cu corupţia stăm bine merci, acesta este un sport naţional care demonstrează performanţe indiferent de culoarea guvernării anunţată".

Europa Liberă: Domnule Nantoi, dar în condiţiile în care doctrinele sînt substituite de principiul „tu cu cine eşti?”, poate e mai uşoară viaţa partidelor? Pentru că, în aparenţă, este mai uşor decît să construieşti partid bazat pe doctrină, tradiţie.

Oazu Nantoi: „Problema este că noi putem analiza acele vreo 90 de sisteme electorale care există pe globul pămîntesc, diferite legislaţii despre partide. Însă partidele parlamentare, atît opoziţia, precum şi guvernarea, nu vor să schimbe regulile jocului, deoarece ele le convin lor. Asta se referă, repet, şi la Partidul comuniştilor, şi la partidele din Alianţă.

Toate partidele parlamentare, în pofida declaraţiilor proeuropene, păstrează tăcere vizavi de finanţarea partidelor politice. Or, noi ştim cu toţii că partidele politice se finanţează aproape în exclusivitate prin bani cheş din economia tenebră. Şi campaniile electorale pun temelia coruperii politicienilor noştri: în cazul dacă ajunge el în parlament, el trebuie să îşi scoată banii şi să-i înmulţească. Actualul sistem convine partidelor politice. Şi, în lipsa presiunii din partea societăţii civile, această situaţie se va mai perpetua”.

Europa Liberă: Dar pe dreapta putem vorbi despre o competiţie pentru „cioburile de electorat” care eventual s-ar putea să rămînă de la comunişti? Sau îşi smulg ei unii altora plapuma în interiorul Alianţei, care este impresia dumneavoastră?

Oazu Nantoi: „Atunci cînd este vorba despre alegeri locale, se demonstrează că oamenii din teritoriu sînt mai puţin sensibili la această divizare artificială – comuniştii vs. anticomuniştii – şi caută acea acoperire politică, acea listă de candidaţi care le oferă mai multe şanse. Şi aici omul care se declara comunist poate să devină anticomunist. Dacă nu greşesc, 64 de primari de la ultimele alegeri locale au fost aleşi pe listele PLDM, anterior fiind comunişti. Dar acum, cînd e vorba despre această competiţie internă, probabil alegătorii din Republica Moldova sînt împărţiţi în două segmente. Unul este mai mult sau mai puţin ideologizat. Asta se referă şi la cei de dreapta, să îi numim convenţional „unionişti”, şi la cei de stînga – comuniştii. Ei votează cu inima. Şi în centru este un segment care probabil putem să îi numim „conjuncturişti” - în funcţie de cine are mai multe şanse de a ajunge la guvernare, ei se concentrează în jurul acestui proiect politic. Aceasta, de exemplu, a demonstrat domnul Filat. Majoritatea oamenilor social activi au trecut prin mai multe partide politice. Şi acum, dacă vrei să lansezi un proiect politic nou, trebuie să rupi din celelalte partide. Şi domnul Filat a demonstrat că a reuşt acest lucru. Şi deocamdată PLDM este acel partdi spre care gravitează moldovenii „deştepţi”.

Europa Liberă: Domnule Petruţi, pe dumneavoastră vreau să vă întreb dacă într-adevăr există temei „sociologic” pentru această regrupare de forţe, sau este o bătălie „artificială”, o senzaţie de „vînătoare de electorat”?

Doru Petruţi: „Poate eu mă entuziasmez mai greu, dar eu nu văd în ultim perioadă o „schimbare la faţă – nici a partidelor, nici a unor mişcări semnificative legate de electorat. O schimbare la faţă ar trebui să vină mai întîi din interiorul partidelor. Iar în interiorul partidelor vedem aceeaşi lideri autoritari, care conduc partidele sau guvernul sau parlamentul cu o mînă forte. Adesea aceşti lideri ocupă două sau trei funcţii. Premierul nu dă preşedinţia PLDM-ului unei alte persoane, nu încurajează alt eşalon de personalităţi care să crească în partide. Inovaţia politică lipseşte. Singurii care cît de cît s-au evidenţiat în ultima perioadă pe partea asta e Partidul Democrat care a promis un nou proiect de management politic. Să vedem în ce va consta el propriu-zis şi ce efecte va produce. O imagine excesiv conturată în jurul liderilor acestor partide – un lucru, de altfel strategic destul de periculos. Pentru că în momentul în care credibilitatea unei personalităţi pleacă în jos, ea va trage cu siguranţă şi partidul. Nici unul, chiar nici unul dintre partide nu au un purtător de cuvînt, un comunicator adevărat, un comunicator de profesie. E o imagine excesiv creată în jurul liderilor politici şi nu în jurul politicilor promovate de acei lideri sau de acele partide politice”.

Europa Liberă: Dar partidele contează probabil pe acţiuni, de genul „teatrului îmbrăcat în albastru” sau de genul acţiunii impuse Alianţei de PL - interzicerea secerii şi ciocanului?

Doru Petruţi: „Sînt victorii, din punctul meu de vedere, în planul imaginii. Trebuie să ne oprim odată şi odată din modelul acesta de a construi din sus în jos, de a proiecta la nesfîrşit modele pe care încercăm să le imităm din altă parte şi să le adăugăm şi conţinut”.

Europa Liberă: Asta înseamnă că nu avem nişte grupuri de alegători care umblă însetaţi în căutarea unui partid după ce s-au decepţionat de oferta existentă?

Doru Petruţi: „Eu nu aş vrea nici să jignesc anumite părţi din electorat, dar mecanismele decizionale deocamdată sînt unele pe măsura politicului la care luăm cu toţii parte. Prestaţia de conţinut a politicienilor nu e cine ştie ce, sub aspectul conţinutului. Iar primul care trebuie să fie îngrijorat de asta este chiar premierul, pentru că atenţia publică, mai ales acuma, odată cu vacanţa deputaţilor, atenţia publică este concentrată pe dînsul. Am auzit foarte multe interpretări legate de numirile celor doi miniştri. Eu nu văd un lucru atît de nou sub soare. E de fapt o reluare a unei situaţii pe care premierul ne-a promis-o de fapt cu aproape un an în urmă, dacă nu mă înşel”.

Europa Liberă: Dar noii miniştri sînt mai puţin politizaţi, mai puţin apartenenţi la factorul politic sau nu?

Doru Petruţi: „Deocamdată doar despre domnul Dorin Recean ştim cîte ceva. Ok, cv-uri bune, oameni tineri, la capitolul imagine ne descurcăm. Să nu uităm că, spun încă o dată, premierul a adus aceste decizii de unul singur şi nu le-a discutat în Alianţă. Zilele trecute a arătat cu degetul spre procuror (general) şi asta ar putea însemna dezgroparea securei războiului cu PDM. Partidul Democrat a răspuns deocamdată calm, cu un discurs moderat şi, zic eu, destul de înţelept, punînd în semigardă propriii miniştri. Problema principală eu o văd în faptul că oamenii nu înţeleg cum aceste măsuri se răsfrîng asupra nivelului lor de bunăstare”.

Europa Liberă: Domnule Nantoi.

Oazu Nantoi: „Sincer vorbind, eu sînt cam plictisit de aceste discuţii în jurul liderilor noştri, partidelor politice”.

Europa Liberă: Alţii nu avem.

Oazu Nantoi: „În opinia mea, statalitatea Republicii Moldova este un cadou nemeritat pentru noi. Societatea noastră în ansamblu, precum şi politicienii aleşi de noi nu sînt capabili să urce la nivelul cerinţelor atunci cînd este vorba de procesul de edificare a unui stat”.

Europa Liberă: Nici măcar după 20 de ani nu s-au învăţat să gestioneze acest dar?

Oazu Nantoi: „ Nici măcar după 20 de ani, dacă ne uităm la modul cum funcţionează mecanismul statal în ansamblu şi unele elemente în special. Alaltăieri, dacă nu greşesc, a fost o conferinţă dedicată problemei reformării Serviciului de Informaţii şi Securitate. Şi s-au constatat două lucruri. Primul lucru, spus în public: nu există cadru juridic care ar fi permis angrenajul total al acestei structuri de stat, cu un buget modest, dar substanţial pentru Republica Moldova. Şi al doilea moment: ascultîndu-i pe tinerii şi bravii ofiţeri, ce-i drept fără epoleţi, din partea acestei structuri, mai mulţi au vorbit, dar nimeni nu a menţionat de exemplu problema integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Toţi repetau nişte formule standarde, pe care poţi să le găseşti pe Internet. Dar nimeni nu vorbea despre problemele concrete ale societăţii».

Europa Liberă: Este cam ruşinos să recunoşti că ai acest reproş vizibil în stînga Nistrului.

Oazu Nantoi: „Nu e vorba de ruşine. E vorba de mentalitate. Acelaşi lucru s-a întîmplat de exemplu trei ani în urmă, cînd eu am fost invitat de Statul major al Armatei Naţionale ca să citesc lecţii pentru ofiţerii moldoveni care pleacă în zona de securitate în calitate de pacificatori. Deoarece s-a dovedit a fi că ofiţerii moldoveni care au fost prin procedeul acesta de instruire, de pregătire, ei sînt dezarmaţi în faţa acelora din stînga Nistrului şi celor din Federaţia Rusă în ceea ce priveşte argumentele în raport cu problema conflictului. Şi eu am văzut în faţa mea tineri ofiţeri care practic nu ştiu nimic despre una din problemele ce ţin de securitatea ţării”.

Europa Liberă: Referendumul bălţean dă un argument în plus în favoarea existenţei Transnistriei. Şi atunci iar vă întreb: ce doctrine, ce procedee, ce artificii încalecă acum partidele ca să aibă succes la eventualele alegeri parlamentare ordinare sau anticipate?

Oazu Nantoi: „Eu vreau să vă mărturisesc că am vorbit cu un lider politic, un lider din componenţa partidelor ce fac parte din Alianţă, şi el mi-a spus următoarele: noi am renunţat la toate jocurile de-a doctrine, de-a programe electorale, pur şi simplu toată Republica Moldova este împărţită în pătrăţele, pe fiecare pătrăţel este desemnată persoana responsabilă care umblă din casă în casă şi vorbeşte în modul următor: „Tu pe mine mă ştii?”/„Te ştiu”/”Votează aşa! Eu ţie ţi-am împrumutat grebla? Ţii minte? Votează aşa!” Şi astea sînt tehnologiile care rezidă din calitatea, din nivelul de cultură civică a societăţii”.

Europa Liberă: Şi asta este cea mai eficientă metodă în condiţiile Moldovei?

Oazu Nantoi: „Nu ştiu, eu nu am experienţa pozitivă de construire a unui partid”.

Europa Liberă: Domnule Petruţi, dumneavoastră cum credeţi? Asta este metoda cea mai eficientă sau cea mai la îndemînă?

Doru Petruţi: „Este una dintre metode. Altele ţin de jocul mediatic, dar după ce ai construcţia asta teritorială în pătrăţele, cum spune domnul Nantoi. Dar eu observ un lucru care pe mine zilele acestea mă surprinde. La una dintre conferinţe la care am participat zilele trecute, legat de cultura politică, atît a politicienilor, cît şi a electoratului nostru, reprezentanţii partidelor, tot de dreapta, menţionau „succesele” actualei guvernări. Şi pe primul loc era alegerea preşedintelui. Dacă pentru succese de felul acesta avem nevoie de trei ani de zile, pentru remanierea a doi miniştri avem nevoie de un an de zile, pentru propunerea domnului Ghimpu – nu uităm că ea a fost făcută încă de pe vremea, cu interzicerea simbolisticii PCRM, ea a fot făcută încă de pe vremea cînd domnul Ghimpu era preşedinte interimar, or de atunci s-au scurs ceva ani. Victoriile astea, din punctul meu de vedere, în planul imaginii nu o să-i ajute foarte mult. Cum e cu interzicerea secerei şi ciocanului o să vedem în primele măsurători. Eu anticipez un pic, dar răspunsul populaţiei va fi că nu acestea sînt priorităţile Republicii Moldova în acest moment”.

Europa Liberă: Dar ce să scoată în faţă dacă nu există majorări de salarii, dacă PIB-ul s-ar putea să crească în limita marjei de eroare, ce să scoată în faţă?

Doru Petruţi: „Şi domnul Nantoi a făcut o trimitere clară la lucruri care au un impact imediat supra populaţiei. E vorba de partea economică. Să ne uităm la problemele din agricultură care an de an sînt aceleaşi. Pe locul întîi e seceta. Şi răspunsul guvernării la problema asta e „trebuie să ne rugăm!” Există Consiliul Naţional de Integritate. Există corupţia, justiţia. Sînt o mulţime de probleme şi acest lucru în ultima şedinţă parlamentară a fost recunoscut de altfel şi de unii din membri ai parlamentului”.

Europa Liberă: Dar de ce se pretează opoziţia, domnule Petruţi? Preferă şi ei terenul mai mult politic. Au sărit în apărarea monumentelor sovietice, a secerei şi ciocanului...

Doru Petruţi: „Eu cred că e şi o chestiune de sezon. Perioada de vară trebuie umplută cu ceva. Iar declaraţiile de săptămîna asta din partea membrilor PL m-au surprins foarte mult. Ei au întărit încă o dată ipoteza reprezentanţilor PCRM care au spus că în această interzicere nu stă decît o răfuială politică. Iar reprezentanţii PL au recunoscut cu nonşalanţă că de fapt în urma comportamentului PCRM ei s-au gîndit că lucrurile astea trebuie interzise”.

Europa Liberă: Chiar cu vărguţa penală i-au ameninţat pe comunişti. Dar fiţi de acord că iată guvernul măreşte cu zece la sută salariile personalului medical, preşedintele parlamentului vorbeşte despre pachetul social, deci înţeleg că au lacune.

Doru Petruţi: „Sînt mai cinic decît în alte ocazii, dar, mărirea salariilor medicilor cu zece la sută asta ce o să însemne? Că dăm cu zece la sută mai puţină şpagă medicilor? Nu cred că problemele se rezolvă în modul acesta. Şi prestaţia celor doi miniştri. Să nu uităm că şi Educaţia, şi Ministerul de Interne fac parte din nişte angrenaje foarte complexe, care au nevoie de legislaţie corespunzătoare, care au nevoie de o justiţie, care au nevoie de procuratură. Nu se pot gîndi lucrurile astea într-un mod izolat. Şi eu încă mă străduiesc să caut conţinut şi nu doar elemente de imagine care, desigur, constituie o parte din agenda curentă, din agenda publică. Avem ce vedea la ştiri la televizor, dar cam atît”.

Europa Liberă: Mai devreme domnul Nantoi spunea despre corupţia ca sport naţional. Totuşi de ce nu lupta împotriva corupţiei devine calul de bătaie?

Doru Petruţi: „Problema corupţiei a fost rezolvată. Pentru că nu există soluţii şi pentru că nu putem lupta cu ea ...”

Europa Liberă: E rezolvată în sensul băgată sub preş?
Doru Petruţi: „Am ieşit şi am declarat, la nivel foarte înalt, că nu există corupţie în sistemul juridic, deci putem sta liniştiţi. Problema e rezolvată”.

Europa Liberă: Domnule Nantoi, părerea dumneavoastră.

Oazu Nantoi: „ Pentru mine a fost interesant să văd aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova vizavi de persoana preşedintelui. Majoritatea doresc ca el să fie onest, să fie cinstit. Probabil că în societate totuşi există acest vis romantic că politicienii trebuie să fie cinstiţi”.

Europa Liberă: Şi a adeverit această aşteptare domnul Timofti?

Oazu Nantoi: „ Păi să nu ne grăbim. Dacă ne uităm la atribuţiile domnului preşedinte, el are toate şansele să fie cinstit. Asta este una la mînă. Al doilea moment: timp de doi ani s-a aflat la guvernare Partidul comuniştilor. Şi mai multe probleme s-au acumulat sub pălăria politică a acestui partid. În anul 2009 Partidul comuniştilor a fost zdruncinat şi a început exodul de sub pălăria aceasta politică spre alte pălării politice, turismul politic. Noi vedem oameni care au trăit bine mersi pe timpurile PCRM-ului, acuma îi regăsim în componenţa PD-ului. În opinia mea, Alianţa pentru Integrare Europeană – o spun ţinînd cont de prezumpţia nevinovăţiei, este o ipoteză, nu acuzaţie - că mai multe scheme din economia tenebră au fost preluate de AIE. Şi comuniştii tac deoarece ei sînt părinţii acestor scheme, în special familia Voronin. Şi acuzînd Alianţa ei singuri s-ar fi autodemascat. Nu pot să facă acest lucru. Poate mai speră la revenirea la guvernare”.

Europa Liberă: Ca să preia aceste scheme?

Oazu Nantoi: „Da, exact. Iar în interiorul Alianţei are loc lupta pentru bucăţile cele mai gustoase, fluxurile cele mai consistente financiare provenite din aceste scheme. Şi din această cauză lupta cu corupţia este mimată. Cînd te uiţi cîte granturi au fost oferite generos din exterior pentru lupta cu corupţia, apoi îţi dai seama că nu un singur castel a fost ridicat din banii aceştia, probabil”.

Europa Liberă: Domnule Nantoi, dar desenaţi un tablou foarte sinistru. Cum să rămînă cetăţeanul optimist în aceste condiţii?

Oazu Nantoi: „Eu nu sînt de acord. De ce „tablou sinistru»? Vedeţi manifestaţii în piaţa centrală de zeci de mii de oameni care protestează?”

Europa Liberă: Dar un cetăţean care la şcoală află că trebuie să lupte pentru un ideal uman, liberal sau socialist, şi dumneavoastră îi spuneţi: totul este interes pecuniar. Ce face acest om?

Oazu Nantoi: „Aţi uitat să menţionaţi că noi sîntem un popor creştin şi în Biblie scrie „nu fura!”. Asta este, să spunem aşa, mentalitatea reală a societăţii noastre care se schimbă foarte încet.

Europa Liberă: Dar e o „scarlatină” care va trece sau se va croniciza?

Oazu Nantoi: „Eu cred că va trece dar pentru aceasta trebuie schimbarea generaţiilor, în condiţii pozitive. Deoarece cînd Moise 40 de ani şi-a purtat tribul prin deşert, pînă nu a murit ultimul care se ţinea minte sclav, apoi în tribul lui Moise nu era Partidul comuniştilor care s-a declarat succesor al Partidului comunist al Moldovei. Şi pe timpurile celea nu exista noţiunea de offshore, de atacuri raider etc. Glumă, dar te uiţi la ceea ce se întîmplă în Republica Moldova şi este calr că cu corupţia nimeni nu vrea să lupte. Deoarece demult s-ar fi făcut ordine, de exemplu, cu proprietarii reali ai canalelor de televiziune şi mass media în Republica Moldova. E o chestiune absolut amuzantă. Cît scandal a fost în jurul canalului NIT. Dar eu nu am văzut să iasă la rampă proprietarul ca să spună: fraţilor, acesta este businessul meu, eu am investit bani, e un canal comercial, mi-aţi distrus businessul! Eu nu am văzut proprietarul. Eu am văzut jurnalişti. Eu am văzut Partidul comuniştilor. Dar unde este proprietarul? Acelaş lucru se referă şi la alte canale de televiziune, unde circulă zvonuri, aluzii. Încercăm să analizăm cine este invitat, cine nu este invitat, cine şi cui s-a vîndut. Păi staţi, parcă mergem în Europa!”.

Europa Liberă: Asta înseamnă că „mătuşa Tamara» deţine proprietatea asupra acestor canale. Domnule Petruţi, totuşi, dacă ar exista un cetăţean imaginar care a făcut liceul, la politologie a învăţat că există partide, care apără interesele poporului şi vrea el să se înregimenteze, eventual să înceapă de la lipitul afişelor. El poate găsi o formaţiune care, pe bune, să funcţioneze ca un partid şi să ajungă el să îşi realizeze visul?

Doru Petruţi: „Ar trebui să vă întreb ce înţelegeţi dumneavoastră „pe bune”.

Europa Liberă: Fără sfori, aranjamente din astea.

Doru Petruţi: „În momentul actual nota generală, aşa cum spunea şi domnul Nantoi, e una de semiobscuritate. Şi în rîndul partidelor, şi a ceea ce vor ele să facă. Cred că în 2009 s-a produs o tranziţie de natură politică. Ok, au venit alte forţe cu un alt „job description” la îndemînă, dar tranziţia asta politică nu a fost urmată şi de o tranziţie valorică a populaţiei, inclusiv a politicienilor. Astea două nu se împacă între ele. Şansele de a face politică „pe bune” sînt discutabile, pentru că eu în continuare văd excesiv de multe măsuri în planul imaginii. Nu spun că lupta asta cu PCRM nu e un lucru ce nu ar trebui făcut. El ar trebui făcut, dar ar trebui făcut şi altceva. Nu coborîrea scorului electoral al PCRM-ului rezolvă problemele curente ale populaţiei. Despre asta e vorba. Cînd vor fi măsuri care se vor reflecta probabil şi în sondaje şi care vor sublinia cu claritate bunăstarea populaţiei şi că populaţia resimte ceva din ce se întîmplă pe scena noastră politică”.

Europa Liberă: Finalmente asta e totuşi „stomacul”. Dar pentru minte, pentru suflet? Şi de aici întrebarea idealistului, ar fi ultima: dacă e nevoie de o reaşezare a valorilor, a doctrinelor, dacă vreţi, preocupare, de exemplu a lui Teodor Baconschi sau Monica Macovei, ca să dau doar două nume de pe dreapta care, în România, încearcă să reaşeze lucrurile astfel încît partidele clientelare, partidele descendente din trecut, moştenitoare a Securităţii etc., eventual să rămînă pe necarosabil, să vină partide care ar lucra pe termen lung. În Republica Moldova a venit momentul să fie scoasă în faţă această preocupare?

Doru Petruţi: „Zic încă o dată, nu sînt adeptul modelelor de proiectare a puterii de sus în jos, de proiectare a modelelor de felul acesta. Cred că trebuie intervenit la bază. E vorba de valorile personale, de valorile individuale, care se formează în familie, în şcoală. Ele se transformă apoi în valori socio-politice, valori societale. În momentul cînd o să începem să construim o astfel de societate şi o astfel de mentalitate, atunci putem vorbi şi de o anumită funcţionare a instituţiilor. Putem vorbi şi de o bază pe care putem construi mesaj politic de ordin ideologic şi aşa mai departe. Altfel riscăm...”

Europa Liberă: Dumneavoastră descrieţi, de fapt, formula democraţiei creştine.

Doru Petruţi: „Altfel riscăm să facem reforme doar de la mijloc în sus, cu eficienţa pe care toţi o vedem”.

Europa Liberă: Domnul Nantoi, dumneavoastră cum răspundeţi la întrebare, este nevoie să ne aşezăm un pic să facem ordine? Sau deocamdată e o sarcină utopică?

Oazu Nantoi: „Eu privesc un pic altfel. Peste 20 de ani în Republica Moldova durează acest proces politic cu apariţia, dispariţia partidelor politice, cu schimbarea guvernărilor, cu constituirea alianţelor, cu ruinarea alianţelor etc, etc. Probabil se poate deja observa o oarecare logică în ceea ce s-a întîmplat pe parcursul ultimilor 20 de ani. Ţinînd cont de situaţia pe care o avem azi în societate, eu aş putea să presupun că, pe măsură ce se vor apropia următoarele alegeri parlamentare – vor fi ele în 2015, la începutul anului, sau cînd ele vor fi, probabil în societate va creşte dezamăgirea legată de actuala guvernare şi actuala opoziţie. Şi probabil vor apărea precondiţiile pentru apariţia unei formaţiuni, sau unor formaţiuni politice noi. Şi aici eu vreau să spun următorul lucru: eu sînt foarte impresionat, plăcut impresionat de această generaţie de tineri care au făcut studii în Occident, care au văzut alte societăţi, au însuşit alte valori, sper, şi cei care revin în Republica Moldova eu cred că ei sînt viitorul acestei ţări, dacă rămînem, să spunem aşa, în albia optimismului moderat. Şi probabil ei trebuie să fie acei care vor adăuga un grad de moralitate la mizeria politică moldovenească cu care ne confruntăm în prezent”.

Europa Liberă: Am şi eu o sursă de optimism: se ştie, în preajma războaielor se nasc mai mulţi băieţi, din cîte ştiu acum se nasc mai multe fete, asta înseamnă că Dumnezeu ne mai lasă un răgaz.
XS
SM
MD
LG