Linkuri accesibilitate

La sfârşit de săptămână cu Valentina Ursu şi invitaţii săi despre nevoia unei agenţii guvernamentale pentru diaspora.

De ceva timp, autorităţile de la Chişinău, dar şi moldovenii aflaţi la muncă în străinătate discută despre crearea unei Agenţii pentru Diaspora. Misiunea noii structuri guvernamentale se concentrează pe protecţia drepturilor celor plecaţi în afara ţării, pe consolidarea legăturilor lor cu baştina, pe conservarea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale şi culturale. Sunt voci însă care acreditează ideea că o asemenea agenţie nu trebuie creată doar ca să convină puterii actuale. Guvernările vin şi se duc, iar diaspora rămâne.

Aşadar, Guvernul de la Chişinău a decis crearea unei Agenţii pentru Diaspora, care va fi în contact cu moldovenii aflaţi peste hotare, se va ocupa şi de politica migraţiei. Agenţia va fi susţinută de mai multe ministere: cel al Educaţiei, de Finanţe şi de Externe, precum şi de ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, care urmează să se ocupe, mai ales, de copiii lăsaţi acasă, în ţară, ai moldovenilor care lucrează peste hotare.

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: În studioul Europei Libere de la Chişinău discutam cu cercetătorul ştiinţific Dorin Duşciac, unul dintre liderii diaspora din Franţa şi Dumitru Vicol, şi el de la Paris, care reprezintă Asociaţia Studenţilor Basarabeni de acolo. Citisem pe blogul tău, Dumitru, ceva ce m-a impresionat. Tu spuneai că e important ca Moldova să readucă acasă acele minţi strălucite, rătăcite prin Europa. Voi ambii sunteţi printre cei care aţi insistat ca această agenţie să îşi înceapă cât de curând activitatea.

Dorin Duşciac: Fiindcă până în ziua de azi nu există în Republica Moldova o instituţie de stat, care să aibă ca şi misiune principală grija pentru ceea ce se întâmplă cu cetăţenii noştri plecaţi din ţară şi cu familiile lor rămase aici, în Republica Moldova

Europa Libera: Agenţia va fi creată la anul viitor?

Dorin Duşciac: „Nu se ştie. Se pare că Guvernul are intenţia să creeze această agenţie foarte repede, probabil, chiar în viitoarele câteva luni”.

Europa Libera: Ce va face agenţia pentru diasporă şi diaspora pentru agenţie?

Dumitru Vicol: „În principiu, încă funcţiile nu sunt bine definite”.

Dorin Duşciac: „Nu avem încă o strategie clară în domeniul migraţiei diasporei şi azilului. Noi nu avem o bază în Republica Moldova activă, legală, care să existe, să fie adoptată de Parlament, să poată fi pusă în implementare, în practică, fiindcă până în ziua de azi nu a existat, pur şi simplu, în Republica Moldova un organism de stat dedicat în totalitate diasporei”.

Europa Libera: Şi voi vreţi acum să fie legalizate de către statul Republica Moldova 200 de organizaţii, care reprezintă diaspora în afara ţării?

Dorin Duşciac

Dorin Duşciac

Dorin Duşciac: „Cele 200 de organizaţii, care sunt ale diasporei nu au nevoie de o legalizare în interiorul Republica Moldova. Ele sunt legalizate pe teritoriul statelor unde există şi unde funcţionează aceste organizaţii. Ar fi vorba mai degrabă de o recunoaştere a rolului acestor organizaţii şi o punere la contribuţie a organizaţiilor, în favoarea Republicii Moldova, ca şi stat de origine şi în favoarea cetăţenilor plecaţi, şi a familiilor lor rămase acasă”.

Europa Libera: Ce ar câştiga Republica Moldova şi ce ar câştiga diaspora?

Dumitru Vicol: „Ar fi un dialog. Adică cineva ar şti unde să se adreseze. La moment, nu ştim. Telefonezi persoane care poate nu sunt responsabile de diasporă. În momentul când există o agenţie, un minister. Va fi o decizie politică, până la sfârşit, aceasta o să fie. Dar atunci există o adresă oarecare, tu ştii unde te duci”.

Dorin Duşciac: „Asta este adevărat, mai ales, în cazul situaţiilor de forţă majoră. Recent ne-am confruntat cu o situaţie foarte dificilă, atunci când a fost un cutremur foarte mare în nordul Italiei. Zeci de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au avut de suferit de pe urma acestui cutremur. Ei bine, din păcate, acţiunea autorităţilor statului nostru în acest teritoriu a fost departe de a fi suficientă, coerentă şi rapidă. În astfel de situaţii, când se întâmplă o criză majoră, în statele de reşedinţă ale cetăţenilor noştri, o agenţie sau un minister al diasporei ar fi primul interlocutor, primul pod de legătură între Republica Moldova şi aceşti oameni, care ar facilita amplasarea unui dispozitiv de urgenţă, care să fie şi eficient şi înzestrat cu toate capacităţile, pentru a reacţiona repede şi bine”.

Europa Libera: Statisticile oficiale arată că peste hotare ar munci jumătate de milion de moldoveni. Neoficial, se zice vă ar fi chiar un milion. Am auzit reproşuri diferite. Chiar şi unii funcţionari, alte voci spuneau că, păi, nimeni nu i-a trimis peste hotare. De ce ar trebui să ceară ei statului moldav atâta cât nu le-ar putea oferi Guvernul?

Dorin Duşciac şi Dumitru Vicol

Dorin Duşciac şi Dumitru Vicol

Dumitru Vicol: „Exact de aia şi avem nevoie de o agenţie. Aţi menţionat punctul. Adică multă lume poate este şi indiferentă. De ce eu să mă ocup de minister? În minister – de ce să mă ocup eu de diasporă? Exact asta şi e problema. Pentru faptul că multă lume uită. Adică îşi aduc aminte, când vin remitenţele şi banii sunt introduşi în economie. Şi sunt în consum, şi se îmbogăţesc altcineva. Dar uită toţi”.

Europa Liberă: Îşi mai amintesc şi în campania electorală...

Dumitru Vicol: „Exact”.

Dorin Duşciac: „Exact”.

Dumitru Vicol: „Până la sfârşit, agenţia este un minister. Sperăm noi să nu fie un factor politic, o carte de joc politic. Dar, în primul rând, are de câştigat Republica Moldova, din apropiere cetăţenilor faţă de ei. În momentul când există cât de cât, măcar formal, o ataşare faţă de cetăţeni, care ştiu: uite ei se gândesc la noi, cât de cât”.

Europa Liberă: Dar unii ar putea să spună: „Există misiuni diplomatice ale Republica Moldova în fiecare ţară de reşedinţă, acolo unde sunt moldoveni”.

Dorin Duşciac: „Dar ştiţi câţi angajaţi are misiunea diplomatică în Franţa? Are doar 7 angajaţi. Capacităţile Ministerului de Externe, în ziua de astăzi, nu sunt deloc suficiente, pentru a fi confruntate cu amploarea fenomenului migraţiei. Aţi pomenit adineaori despre această viziune, care este complet eronată, care constă în a spune: „Nu noi i-am trimis pe aceşti cetăţeni afară, deci nu noi ar trebui să avem grijă de ei”.

Ei bine, eu consider că asta este completamente fals, fiindcă trebuie să existe o responsabilitate colectivă şi o responsabilitate solidară, care se înscrie în timp. Republica Moldova nu este săracă de ieri şi nu este săracă de alaltăieri. Sărăcia-i endemică în Republica Moldova şi criza continuă. Este de mai multe decenii, nu doar de douăzeci de ani”.

Europa Liberă: Păi da aţi mers voi în exterior ca să aduceţi prosperitatea în Moldova.

Dorin Duşciac: „Ca să aducem prosperitatea într-un fel, prin contribuţii financiare. În schimb, am sărăcit acest stat prin lipsa unor specialişti foarte buni. Nu vreau să spun că cei care au rămas acasă nu ar fi neapărat oameni de calitate, ba din contra. Însă trebuie să recunoaştem că o bună parte din cetăţenii înzestraţi cu anumite capacităţi deosebite, care ar putea să facă ca acest stat să progreseze, nu mai sunt aici, nu mai lucrează pentru companiile din Republica Moldova, nu mai lucrează în mod direct în folosul familiilor lor, comunităţilor lor”.

Europa Liberă: Nu sunt politici atractive din partea statului, ca să vă atragă acasă sau care ar fi problema?

Dorin Duşciac: „Există la moment câteva iniţiative, care sunt bune. Este vorba şi de programul pentru atragerea remitenţelor în economie, faimosul PARE 1+1”.

Europa Liberă: Adică 1 leu de la cetăţeanul care se află în afara ţării este egal cu un leu de la Guvern.

Dorin Duşciac: „Grant din partea donatorilor externi, prin Guvernul Republicii Moldova. Există o serie întreagă de proiecte de atragere acasă şi a diasporei ştiinţifice, şi a tinerilor calificaţi din străinătate, care au fost implementate”.

Europa Liberă: Şi nu te-a ademenit niciunul până acum?

Dorin Duşciac: „Ba da, am participat într-un astfel de proiect, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, dar a fost un proiect de scurtă durată. În perspectivă, în viitor, voi mai colabora cu colegii mei savanţi din Republica Moldova. Dar vreau să spun că, pe moment, aceste proiecte nu par să atingă masele de oameni: zeci de mii, sute de mii”.

Europa Liberă: Dumitru, pe tine nu te-a tentat niciunul din aceste proiecte?

Dumitru Vicol: „Sunt proiecte de scurtă durată şi doar pentru imagine. Nu ignorăm, nu spunem că e rău, bravo. Dar, cum a spus şi Dorin, ignoră masele. Adică nu poţi să ai proiecte doar pentru treizeci de persoane, când ai un milion peste hotare”.

Dorin Duşciac: „Dar este un bun început”.

Dumitru Vicol: „Exact. Nu se discută”.

Dorin Duşciac: „Şi sperăm că vor fi continuate şi vor include pe viitor un număr de oameni mult mai mare şi vor fi create, în sfârşit, acele cercuri virtuoase, când astfel de proiecte vor genera de la sine alte proiecte, care vor implica un număr şi mai mare de oameni”.

Europa Libera: Sunt moldoveni în afara ţării, care ar avea sume comparabile de bani, care ar putea fi investite în Moldova şi ei nu vin?

Dumitru Vicol: „În momentul în care stau mai mult de 5-6 ani, băieţii deştepţi, cum îi numim noi, într-adevăr au. Sunt persoane care au afaceri”.

Europa Libera: Acolo, în exterior?

Dumitru Vicol: „Afacerile poate nu sunt foarte avansate tehnologic, în IT sau producte tehnologice. Bun, dar sunt afaceri în construcţii. Credem că acolo sunt bani, vin bani. Însă ei nu ar veni aici”.

Europa Libera: De ce nu vin?

Dumitru Vicol: „Birocraţia, mai este şi corupţia. A doua, credeţi-mă: dacă ai deja implementată deja o afacere acolo, e greu să laşi afacerea şi să vii încoace”.

Dumitru Vicol: „Au fost foarte mulţi oameni care au încercat după câţiva ani de muncă în Occident să revină acasă, însă, în momentul în care s-au confruntat aici cu darea şi luarea de mită la fiecare pas, cu corupţia generalizată în toate instituţiile statului şi nu doar ale statului, cu pericolul de a-şi vedea business-ul, pur şi simplu, confiscat, de la o zi la alta, aceşti oameni au fost completamente dezgustaţi şi s-au întors în ţara lor, de acolo de unde au plecat cu puţin timp în urmă şi nici măcar astăzi nu mai vor să audă de Republica Moldova. Au încetat să mai trimită bani acasă, şi-au luat familiile cu ei încolo. Şi ăştia sunt oamenii pe care i-am pierdut definitiv”.

Europa Libera: Cine poate astăzi face Moldova prosperă?

Dumitru Vicol: „Ar trebui să se pună accentul mai mult pe tinerii care sunt plecaţi. Avem o mulţime de studenţi peste hotare. Pe ei ar trebui de atras. Consider că ei ar putea să facă Moldova mai prosperă, dat fiind faptul că programele sunt focusate, mai ales, pentru persoanele care muncesc necalificat de ceva timp, 5-10 ani, să-i atragă pe ei înapoi. Dar în momentul în care vin persoane necalificate, 10 ani nu au profesat munca aia, când vin acasă, nu pot să revină în postul de doctor ori inginer”.

Europa Libera: Moldovenii plecaţi la muncă în străinătate, de 10-15 ani, credeţi că ei sincer ar mai dori să revină în Moldova?

Dorin Duşciac: „Da, ar mai dori, numai că nu vor reveni. Dorinţa există, însă punerea în practică a acestei dorinţe, din păcate nu cred că va fi posibilă”.

Europa Libera: Şi de ce e dificilă punerea în practică a acestei idei?

Dorin Duşciac: „Fiindcă viaţa este viaţă, timpul trece. Oamenii pleacă acolo şi stabilesc alte familii, se căsătoresc cu cetăţeni ai statelor respective, au copii care deja nu mai vorbesc între ei limba română. Încetul cu încetul, legătura cu ţara nu mai este deloc relevantă, mai ales, pentru copiii lor”.

Dumitru Vicol: „Şi eşti rupt din societate. Când revenim şi noi, eu când revin, există puzzle-uri între imagini. Nu cunosc o mulţime de lucruri. Ce s-a întâmplat în 3 iunie şi, de exemplu, nu ştiu, decembrie. Adică cu încetul, cu încetul devii rupt de societatea moldovenească şi e greu să te reintegrezi înapoi”.

Dorin Duşciac: „Exact. Chiar şi cu existenţa surselor moderne de informare, cum ar fi internetul, comunicarea prin skype sau cu alte mijloace, oricum atâta timp, cât nu te afli fizic în această ţară, în fiecare zi, să trăieşti grijile şi nevoile oamenilor de aici, legăturile nu mai pot fi la fel de strânse”.

Dumitru Vicol: „Sincer, eu nu ezit să revin şi, în momentul în care mă gândesc cu prietenii mei sau cu altcineva, eu le spun: „Eu revin acasă”.

Europa Libera: Dumitru Vicol revine în Moldova când?

Dumitru Vicol: „Nu există un timp determinat. Eu am spus, adică am să revin, când am să am perspectivă de carieră. Asta mă interesează”.

Europa Liberă: Tu ce faci acuma în Franţa?

Dumitru Vicol: „Eu lucrez la Banca Franceză de Investiţii”.

Dorin Duşciac: „Dacă nu credeam în viitorul unei astfel de structuri, nu mai veneam cu o contribuţie scrisă la acest subiect. Am lansat mai multe idei, deci se bazează pe trei axe majore de activitate a viitoarei structuri de stat. În primul rând, trebuie să fie stabilită foarte clar o legătură între Guvernul Republicii Moldova şi diasporă. Mă refer nu doar la asociaţiile diasporei, ci şi la toate persoanele, care vor să se implice în această colaborare. Este vorba de acţiuni pe mai multe dimensiuni, cum ar fi efectuarea unui recensământ al diasporei, ca să ştim, în sfârşit, cu cine avem de a face, cine sunt oamenii plecaţi. Este vorba şi de favorizarea votului în afara ţării, este vorba şi de crearea unor canale permanente de comunicare, între diasporă şi Guvernul Republicii Moldova. A doua axă majoră ar fi colaborarea viitoarei agenţii sau viitorului minister cu organizaţiile internaţionale, care activează în domeniul diasporei, azilului şi al migraţiunii. În sfârşit, a treia axă majoră ar fi favorizarea de către această structură de stat a unei colaborări permanente, a unei comunicări permanente între diasporă şi organizaţiile de alt tip, decât Guvern din Republica Moldova. De exemplu, ONG-urile. Ar fi extraordinar să avem proiecte comune realizate de către ONG-urile din Republica Moldova şi asociaţiile diasporei din diferite ţări”.

***

Europa Liberă: Şi diplomaţii moldoveni acreditaţi peste hotare spun că, dacă se reuşeşte crearea acestei Agenţii pentru Diasporă, ea ar fi de un mare folos. În ţara vecină, Ucraina, diaspora moldovenească este una dintre cele mai numeroase, spune ambasadorul Ion Stăvilă. Şeful misiunii diplomatice de la Kiev se arată mulţumit de luarea acestei decizii la nivel de stat.

Ion Stăvilă

Ion Stăvilă

Ion Stăvilă: „În acest mod, autorităţile moldoveneşti vor demonstra importanţa şi atenţia deosebită pe care o atribuim diasporei moldoveneşti. Dar aici ar trebui să facem o distincţie, pentru că, să zic aşa, moldovenii de peste hotare se împart în două categorii. În diaspora moldovenească sunt moldoveni originari din localităţile unde s-au născut şi trăiesc până în momentul de faţă. Asta este Ucraina. Sunt sate moldoveneşti din timpuri străvechi. Ele constituie această diasporă, care e formată din moldoveni, dar care sunt cetăţeni ai Ucrainei şi se bucură de toate drepturile de care se bucură cetăţenii Ucrainei.

Or, este altă categorie de moldoveni care sunt migranţi. Este o migraţie de muncă. În Ucraina, bunăoară, în ultimii 10 ani, au emigrat peste 30 mii de cetăţeni moldoveni, care s-au stabilit cu traiul permanent în Ucraina şi care doresc să obţină cetăţenie ucraineană, să se naturalizeze. Statul moldovenesc trebuie să aibă grijă mare pentru ambele categorii de concetăţeni de-ai noştri. Când vă vorbesc despre aceste datorii, mă gândesc la faptul cum reuşim noi să-i sprijinim pe moldovenii din Ucraina, în cazul de faţă, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte identitatea lor etnică, culturală şi lingvistică”.

Europa Liberă: Dar din exterior a părut bizar că acum, când s-au legiferat limbile minorităţilor din Ucraina, au apărut două limbi: cea moldovenească şi cea română. Îmi zicea un deputat ucrainean că s-ar fi adresat Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi răspunsul Academiei a fost unul foarte tranşant: „În Moldova se vorbeşte limba română”. Pe de altă parte, ei s-au adresat şi autorităţilor, care au răspuns că în Constituţia Republicii Moldova e stipulat că limba de stat este limba moldovenească şi atunci în Ucraina şi cea moldovenească, şi cea română au fost incluse ca limbi ale minorităţilor.

Ion Stăvilă: „Aţi spus foarte bine şi foarte exact că situaţia din Ucraina, la capitolul limbi şi glotonim, este cam aceeaşi ca şi în Republica Moldova – şi română, şi moldovenească. Este cred că un lucru ingrat şi nedorit de a impune cuiva, cu forţa, să accepte o anumită, să zic aşa, abordare. Eu vreau să recunosc realităţile, care există în viaţă. Important este că şi comunitatea moldovenească, şi comunitatea română de acolo are aceeaşi origine, are aceeaşi cultură, vorbim aceeaşi limbă. Chiar dacă se identifică diferit, pornim de la aceste realităţi şi de aici au pornit şi autorităţile ucrainene, atunci când au fixat în acea lege, în care, de altfel, sunt menţionate 18 limbi.

Şi este un lucru bun că statul ucrainean s-a angajat să respecte anumite norme europene în ceea ce priveşte drepturile la folosirea liberă a limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina. De altfel, voi menţiona că Ucraina a ratificat şi Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare. Este un angajament puternic al statului ucrainean de a promova o politică în domeniul funcţionării limbilor, unde unica limbă de stat continuă să rămână limba ucraineana şi cred că aşa va fi şi în viitor. Dar, revenind, la datoriile noastre faţă de confraţii noştri din Ucraina, ţin să menţionez, în special, faptul că ar fi bine ca noi să putem transmite în satele şi şcolile moldoveneşti, şi româneşti din Ucraina (că nu există careva restricţii în acest sens) literatură, să contribuim la pregătirea cadrelor didactice şi a celor din domeniul culturii din Ucraina. Aş vrea ca acest angajament al Guvernului Republicii Moldova să fie păstrat şi în continuare, pentru că avem aceste solicitări. Şi al treilea lucru, care ar contribui la sprijinirea diasporei noastre din Ucraina – menţinerea şi intensificarea schimburilor culturale”.

***

Europa Liberă: Speaker-ul Marian Lupu anticipează discuţii contradictorii pe marginea acestui subiect, de îndată ce Guvernul va prezenta un proiect de lege spre aprobare deputaţilor.

Marian Lupu

Marian Lupu

Marian Lupu: „Noi am identificat anterior ideea că ar fi nevoie de o unitate structurală, în cadrul executivului, care să fie responsabilă de conlucrarea cu diaspora moldovenească peste hotare, fiindcă griji sunt multe, nevoi sunt multe. Oamenii au nevoie să fie rezolvate mai multe probleme. Cum să organizăm o asemenea unitate structurală? În opinia mea, dar şi opinia Partidului Democrat, formarea unei agenţii, care este o diviziune guvernamentală, însă nu ajunge nici pe departe la nivelul de minister, iar şeful acestei agenţii nici măcar nu este membru al Guvernului, nu reprezintă o soluţie eficientă pentru problema diasporei. Temerea mea este că, odată cu crearea acestei agenţii, n-o să spunem decât că am creat-o, o să ne lăudăm pe ici-pe colo, vom da nişte speranţe oamenilor, însă aceste speranţe nu vor fi realizate. Statutul e mic, nivelul – foarte jos. Această agenţie, în modul în care este propusă atenţiei Parlamentului, nu vine ca o soluţie eficientă a acestei probleme”.

Europa Liberă: Şi atunci ce e de făcut?

Marian Lupu: „Mai mult ca atât, această agenţie este formată pe baza sustragerii unui pachet de funcţii de la Ministerul Protecţiei Sociale şi Familiei, pe de altă parte, sustragerii unor funcţii de la Departamentul Relaţii Interetnice. Resurse oricum foarte modeste. Însă aceste funcţii nicidecum nu vin să substituie funcţiile care rămân la Ministerul de Externe, la Ministerul de Interne, la Ministerul Culturii, la Ministerul Finanţelor, la Ministerul Economiei şi la multe, multe alte ministere. Şi atunci o agenţie nu va avea forţa de instituţie coordonatoare pe orizontală.

Iată de ce, în acest caz, ori că trebuia de format un minister, şeful acestei instituţii să fie membru de Guvern. Ori, ca versiune alternativă, instituirea unei funcţii adiţionale de viceprim-ministru, fără portofoliu, precum este domnul Carpov, cu un mic aparat, care să-i acopere nevoile administrative şi să-i acorde suportul logistic necesar, dar, de pe poziţia de viceprim-ministru, această persoană să aibă toate posibilităţile să convoace ministerele, să coordoneze activitatea tuturor ministerelor, fiindcă, în mare parte, funcţiile care vizează interesele diasporei nu se duc la acea instituţie, dar rămân tot în ministerele care continuă să muncească, cum au muncit. Ştiu bine că subiectele, la care mă refer eu, au fost pe larg discutate şi la Ministerul Afacerilor Externe, şi la Ministerul Economiei, şi la Departamentul Relaţii Interetnice, şi peste tot.

La nivel de experţi, cred că oamenii au înţeles foarte bine partea slabă a acestui proiect, în forma în care este propus. Cred că a predominat mai mult abordarea politică în acest sens, însă, odată ce proiectul va fi examinat, prezentat în Parlament, vom avea discuţi foarte serioase la acest capitol şi vom decide colegial ce facem cu el. Mai mult ca atât, asemenea discuţii nu au avut loc până în prezent, în cadrul Consiliului Alianţei, Alianţei în format extins. De fapt, nici nu insistăm. Nu e neapărat. Dar platforma parlamentară nu va fi una...”

Europa Liberă: Deşi este un angajament care se regăseşte în Programul de guvernare a Alianţei...

Marian Lupu: „În mod evident. Eu nu mă refer la idee. Ideea a fost discutată şi agreată. Eu acuma vorbesc de forma concretă de realizate a acestei idei. Deci în Parlament nu vom avea o situaţie mecanică – să treacă acest proiect. Este mult prea important. Oameni au aşteptări. Reprezentanţii comunităţii moldovenilor din ţările de peste hotare au anumite aşteptări. Ei aşteaptă ca situaţia să fie în plan administrativ şi de gestionare mai bună, decât a fost până acum. Or, eu cred că, pentru noi toţi, este foarte clară concluzia că, în forma în care este prezentată, formarea acestei agenţii, nu rezolvă problema”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG