Linkuri accesibilitate

Iurie Pîntea: „ SIS-ul este politizat sau poate fi foarte politizat.”


Năluca reformei a început să bântuie şi prin serviciile speciale. La Chişinău, Serviciul de Informaţie şi Securitate a deschis ieri uşile pentru dezbateri pe marginea unui proiect de Strategie a propriei modernizări. S-a discutat despre „necesităţile, oportunităţile şi provocările” acestei modernizări. Vom discuta şi noi în această dimineaţă, eventual pentru nişte concluzii la aceeaşi temă, cu Iurie Pîntea, director de programe la Institutul de Politici Publice, expert pe probleme de securitate.

Europa Liberă: Dezbateri referitoare la proiectul Strategiei de modernizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate desfăşurate ieri. Modernizare este cuvântul preferat de autorii proiectului de strategie. Aţi scris recent că Serviciul de Informaţii şi Securitate ar fi „în pragul unei reforme profunde?” Ce-ar trebui să ne facă să credem că într-adevăr ar fi în pragul respectivei reforme şi, mai ales, că această reformă chiar va fi profundă?

Iurie Pîntea:
„Deocamdată e greu de spus dacă reforma va fi profundă şi dacă ea va avea loc. Dar este cert faptul că mai multe condiţii pentru această reformă sunt întrunite. Pe de o parte, această reformă a fost prevăzută în programul de guvernare, atât cel adoptat în 2009, cât şi cel adoptat în 2010. Deci, clasa politică la începutul mandatului său de guvernare nou a spus tranşant că doreşte reforma SIS.

În programul din 2010, cel care se numeşte „Integrare europeană”, au fost definite relativ cu detalii obiectivele care trebuiau să fie urmărite de către AIE în ceea ce se referă la reforma SIS. Deci, clasa politică doreşte sau cel puţin a indicat acest obiectiv descriind destul de corect sau într-un mod acceptat de societate şi parteneri din UE în programul său de activitate.”

Europa Liberă: Această intenţie de reformă, de modernizare, regăsită şi în documentele de care vorbeaţi, ce ar urma să fie - reparaţie capitală cu evacuarea „locatarilor” sau doar cosmetică?

Iurie Pîntea:
„Din ceea ce am înţeles din programul de guvernare şi discutând cu cei care erau la sprijinul acestei idei, înţelegem că se doreşte o reconfigurare puternică a SIS. Motivele de atunci erau vizibile şi foarte des vehiculate în presă, deci implicarea serviciului în nişte acţiuni care nu corespundeau legislaţiei, încălcarea drepturilor omului, implicarea serviciului în slujba unui partid. Deci, informaţii care serveau ca bază pentru ca această reformă să fie impulsionată.”

Europa Liberă: Precedentul Germaniei Democrate , care nu a mai admis foşti funcţionari ai vechilor servicii în cele noi sau al Poloniei este posibil aici, sau poate este nevoie de o reformă mai relaxată?

Iurie Pîntea:
„O reformă a unor servicii speciale niciodată nu este un proces relaxat. Pentru că în cazul acestor reforme unele dintre sarcinile serviciului dispar, sau este o reevaluare a personalului, apar alte sarcini şi atunci oamenii sunt reevaluaţi din punctul de vedere a corespunderii acestor noi sarcini. Deci, niciodată o reformă nu este un proces cu puţină durere. Dar întrebarea este dacă exemplul german ar putea fi aplicat la noi. Eu consider că asemenea modele de acţiuni pot fi aplicate numai la nişte momente istorice precise, când are loc o schimbare cardinală a puterii.

Atunci când un regim totalitar trece în unul democratic sau invers. Atunci este posibil ca uşile să fie deschise, toţi au plecat şi acum începem de la o etapă nouă. În acest caz eu nu consider că aceasta este aplicabil în acel sens că toţi acei care au lucrat în cadrul acestui serviciu, gândindu-se la protejarea intereselor Republicii Moldova, dar nu a fostei URSS şi venind acolo anume pentru asta, deci având acest obiectiv, noi o să discredităm toţi aceşti oameni.”

Europa Liberă: Cum în acest caz ar urma să se elimine asocierea serviciului special cu regimul autoritar de altădată în cadrul acestei reforme?

Iurie Pîntea:
„Asocierile acestea sunt create mai puţini de către acest serviciu şi mai mult de partidele politice şi mass-media. Un serviciu nu este o structură vizibilă, cu un club mass-media care să spună ce a făcut şi care este rezultatul. Serviciu lucrează pentru securitatea statului, iar beneficiarii lui principali sunt de fapt persoanele de vârf din stat. Faptul că noi nu auzim de la aceste persoane că activitatea serviciului este eficientă, bună, sprijinită etc. asta deja este o problemă destul de gravă care indică că ceva nu este bine în activitatea serviciului.”

Europa Liberă: Aţi deplâns lipsa unor informaţii oficiale cu privire la procesul de iniţiere sau implementare a reformei SIS. Acum dacă ar fi să precizăm foarte clar: cine este autorul Strategiei, ce s-a iniţiat, cine a scris strategia, şi-a scris SIS-ul însuşi condamnarea la modernizare? Cum s-a întâmplat?

Iurie Pîntea:
„Eu nu am deplâns, eu am constat că nu există informaţie. Sunt câteva întrebări principiale în acest caz. Prima este că iniţierea unei reforme de către o însăşi instituţie este foarte rareori sortită succesului. Motivul este că noi toţi ceilalţi am gândi că instituţia vrea să se autoprotejeze, să se apere, să supravieţuiască, să caute să ne convingă că sunt mai multe surse ca ea să-şi îndeplinească mai bine serviciile sale etc.

Cei care au elaborat această strategie din păcate sunt chiar cei din instituţie. Dar asta este pe de o parte şi pozitiv: este mesajul că instituţia singură conştientizează şi doreşte ca acest proces de reformă să fie iniţiat. Este primul document care vine din sânul unor servicii de informaţii speciale care ridică problema la nivel naţional şi spune: reforma este necesară, reforma este importantă.

Pe de altă parte, pentru mine, ca un observator din exterior, faptul că nimeni de pe holurile puterii nu vorbeşte acelaşi lucru este extrem de îngrijorător. Nimeni nu doreşte să-şi asume responsabilitatea pentru îndeplinirea angajamentelor care au fost puse în programul de guvernare. Noi am observat că în programul de guvernare asemenea obiective au fost puse, dar mai departe în planurile de acţiune ale guvernului de exemplu, partea ceea ce se referea la serviciul de informaţii a lipsit, şi partea care se referea la sectorul de securitate în raportul de activitate a guvernului pentru perioadele precedente a lipsit.”

Europa Liberă: Se tot vorbeşte despre depolitizarea SIS-ului, de îndepărtarea necesară de influenţa abuzivă a oricărei guvernări. Nu eu trebuie să vă spun cât scepticism există în această privinţă. Cum însă chiar poate fi depolitizat SIS-ul, într-adevăr ci nu doar de ochii lumii şi ai naivilor?

Iurie Pîntea:
„De fapt eu nu cred că SIS-ul este politizat sau poate fi foarte politizat. El îşi are nişte misiuni specifice, iar această politizare este obţinută prin faptul că conducerea sau unii dintre colaboratorii acestuia colaborează foarte intens cu nişte partide şi vorbesc mai mult despre sarcinile acestora.”

Europa Liberă: Păi dacă ar colabora şeful serviciului foarte strâns cu un partid anume nu ar însemna să fie uşor influenţat de poziţia acestui partid pe scena politică până la urmă?

Iurie Pîntea:
„Da, acest acord de guvernare este de fapt acea sursă de conflicte care planează asupra acestei probleme de politizare. Dar de fapt, din obiectivele pe care le are serviciul, din sarcinile şi atribuţiile pe care le are, este greu să utilizezi acolo politizarea. În plus, sunt mecanisme care ar trebui să asigure depolitizarea sau controlul. Este această comisie parlamentară, de control asupra SIS, care este condusă conform legislaţiei de către un reprezentant al opoziţiei.

De fapt dacă opoziţia are ceva întrebări referitor la legalitatea sau pretenţiile politice ale directorului SIS şi a serviciului, ea poate foarte uşor să le verifice şi să vină cu declaraţii. Dar noi asemenea declaraţii în ultimii doi ani nu am văzut. Sau opoziţia este de acord cu politizarea, sau asemenea politizare nu există, adică există puţine temeiuri pentru a spune că SIS lucrează în folosul unui partid. Lucrurile evoluează şi nu este ceea ce a fost în 2009, atunci când opoziţia şi partidul de guvernământ erau foarte strânse şi foarte bine colaborau. Deci, situaţia de acum mie mi se pare foarte diferită.”

Europa Liberă: Dvs. ce vi se pare cel mai important să se facă în intenţia de reformare a SIS?

Iurie Pîntea:
„Cel mai important este ca iniţiativele sau toate responsabilităţile să fie corect repartizate în acest proces de reformare. Fiecare dintre ramurile puterii îşi are un subiect al său. Rolul de dirijor în acest proces îl are preşedinţia, Consiliul Suprem de Securitate şi un aparat al acestui consiliu care se preconiza că va fi creat încă de un an în urmă, prin adoptarea strategiei securităţii naţionale. Deci, o structură din afara serviciului, dar cu o putere şi o înălţime destul de clară deasupra tuturor celorlalte instituţii care ar putea să-şi asume un rol de coordonare, de elaborare calitativă şi coordonare a acestui proces. Asta e partea cu preşedinţia.

Doi: acţiunea nu poate avea loc fără guvern şi fără Parlament. Pe de o parte, membrii guvernului, mai mulţi dintre ei sunt parte a Consiliului de Securitate şi atunci la acest for ei ar trebui să se expună, să aprobe direcţiile principale de reformă. Pe de altă parte, reforma nu este posibilă fără resurse. Schimbările, modificările sunt costuri. Deci, asta tot este partea guvernului. Însuşi preşedintele, cât de frumos n-ar fi documentul, fără guvern, fără aprobarea unor resurse, nu va putea face mare lucru.

Şi trei este Parlamentul. Parlamentul care de fapt urmează să modifice sarcinile, structurile, să probe aceste alocări, de fapt să-i acorde acestui proces caracter de ireversibilitate. De altfel fără modificarea legilor de redistribuire a funcţiilor etc, totul va rămâne numai la nivel de intenţii.”
XS
SM
MD
LG