Linkuri accesibilitate

Aproape 800.000 de persoane apte de muncă nu-şi plătesc contribuţia la Fondul de Pensii


În consecinţă bugetul asigurărilor sociale are cheltuieli mai mari decît veniturile..

...iar deficitul este acoperit de la bugetul de stat. Constatarea a fost făcută de Curtea de Conturi în urma unui audit asupra executării bugetului asigurărilor sociale. Lucia Diaconu a căutat să afle mai multe despre cauzele şi soluţiile acestei probleme.

Anul trecut bugetul asigurărilor sociale a rămas cu o gaură de 125 de milioane de lei din cauza celor care nu declară niciun venit şi a celor care plătesc impozite doar din salariul declarat de angajator, nu şi pentru ceea ce primesc în plic. O parte din veniturile ratate sînt contribuţiile pe care nu le plătesc moldovenii plecaţi peste hotare. Cele mai recente studii arată că în 2010 doar puţin peste o mie de migranţi au încheiat contracte individuale cu Casa Naţională de Asigurări Sociale. Ca să acopere deficitul, autorităţile se gîndesc să-i oblige prin lege pe moldovenii emigraţi să-şi asigure pensii, ne-a spus Maria Borta, directoarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

„Trebuie să fie obligaţi să vină la Casa Naţională. Legea dă posibilitatea şi-i anunţă că trebuie să vină dar nu-i obligă. Adică nu le impune nicio restricţie. În cazul modificărilor nu vor putea să traverseze frontiera pînă nu vor fi asiguraţi. În caz că noi cu ţara dată, de pildă în cazul Italiei, pînă ce Spania, Rusia noi nu avem cu ei acele acorduri de cumulare a stagiului de muncă, în cazul dat ei trebuie să se adreseze la Casa Naţională, să încheie un contract, să achite ori partea lunară, ori cea anuală.”

Eschivarea de la plata cotizaţiilor la Fondul de Pensii în cîţiva ani ar putea pune statul într-o dificultate şi mai mare decît acum, spun autorităţile. Pe de altă parte, persoanele care lucrează peste hotare, mai ales cei care muncesc la negru, şi nu varsă bani în fondul social în ţara unde lucrează sau acasă, riscă să rămînă la bătrîneţe fără pensie sau în cel mai bun caz cu una minimă.

Cum văd această iniţiativă moldovenii care muncesc în străinătate? Vitalie Rotaru, preşedintele unei asociaţii de moldoveni din Trento, Italia se arată neîncrezător că mecanismul va funcţiona. Moldovenii vor căuta mai degrabă să-şi asigure pensii în ţările unde lucrează, pentru că nu au încredere în sistemul de asigurări sociale moldovean, spune Vitalie Rotaru.

„Eu mai bine las în Italia, plătesc lunar 100 de euro pe lună, cu garanţia că eu peste 20-30 de ani pot să primesc o pensie normală, cu transfer de cod în orice ţară a lumii. Normal că o persoană care lucrează după hotare nu poate să se bazeze pe compania care a statului RM pentru că în primul rînd n-au nicio încredere. Atîtea neajunsuri are statul nostru ... n-are aceeaşi stabilitate economică, stabilitate politică. De-atîta ei mai bine aleg Europa, pentru că sînt asiguraţi 100%.”

Şi Viorica Antonov, expert la Institutul Viitorul, priveşte cu rezerve ideea de a-i obliga pe migranţi să plătească contribuţii la fondul de pensii.

„Nu cred că un cetăţean care din necesitate, din nevoie, din necaz a plecat din ţară, şi-a lăsat familia şi lucrează vai de capul lui peste hotare poate chiar şi ilegal să fie foarte dornic să plătească impozite statului nostru care-i va da la urmă o pensie foarte mizeră.”

Încurajarea migranţilor să contribuie singuri la sistem s-ar putea să se dovedească mult mai eficientă decît constrîngerile, este părerea expertei.

Ca să beneficieze de pensie, fiecare angajat trebuie să depună în fondul social 6 la sută din salariu în fiecare lună. În timp ce pensia medie pentru limita de vîrstă pe care o primesc acum moldovenii nu este mai mare de 900 de lei, adică sub minimul de existenţă.
XS
SM
MD
LG