Linkuri accesibilitate

Andrei Camerzan: „muniţiile care prezintă rugină sau urme de corozie, sau au fost păstrate în depozite la umiditate, sînt planificate pentru nimicire sau distrugere.


Invitatul emisiunii este maiorul Andrei Camerzan, șef-adjunct la Direcția Armament a Ministerului Apărării. Cu el a stat de vorbă Valentina Ursu.

Europa Liberă: Se zice că aproape 80% din muniţiile Armatei Naţionale sînt expirate. Aşa e?

Maiorul Andrei Camerzan

Maiorul Andrei Camerzan

Andrei Camerzan: „Folosiţi această cifră – 80% - dintr-un plan elaborat de Ministerul Apărării, care a fost propus pentru nimicirea muniţiilor. Deci aceste muniţii, 80%, necesită să fie nimicite. Dar restul muniţiilor, care nu sînt incluse în plan, stau în depozite şi nu fac parte din aceste 80%. Aceste 80% se referă la procedura de nimicire a muniţiilor”.

Europa Liberă: Şi cum le nimiciţi?

Andrei Camerzan: „Muniţia este de obicei utilizată, dacă e nevoie de efectuat nişte activităţi pentru ridicarea nivelului de siguranţă şi de securitate. Utilizarea muniţiilor se face prin patru metode. Este utilizarea prin nimicire sau distrugere, utilizarea prin folosire cu prioritate, utilizarea prin reciclare, şi ultima metodă recomandată de a fi folosită este utilizarea prin comercializare. Această metodă e mai puţin costisitoare, nu prezintă un pericol imens pentru populaţia din jur şi pentru personalul implicat…”

Europa Liberă: Pentru Armata Naţională care din aceste patru variante ar fi cea mai propice?

Andrei Camerzan: „Armata Naţională foloseşte două metode, cea de nimicire şi distrugere şi metoda de folosire cu prioritate. Anual muniţiile sînt verificate de către specialişti, de către unităţile militare. Muniţiile care prezintă limita termenului de exploatare sînt planificate pentru a fi utilizate cu prioritate la şedinţele de instruire de tragere, la şedinţele de luptă. Dar, dacă sînt depistate muniţii care prezintă rugină sau chiar nişte urme de corozie, sau au fost păstrate în depozite la umiditate, chiar şi acelaşi an de fabricaţie care nu ne permite să folosim dacă are viaţa tehnică expirată, atunci ele automat sînt planificate pentru nimicire sau distrugere. Diferenţa dintre nimicire şi distrugere este că nimicirea poate fi făcută prin mai multe metode care includ mai multe activităţi, inclusiv şi distrugerea”.

Europa Liberă: Puteţi să-mi explicaţi ce înseamnă 600 tone de muniţii învechite?

Andrei Camerzan: „Cifra aceasta de 600 tone a fost anunţată de către Ministerul Apărării cu privire la implementarea unui program de reducere a riscului la depozitele Armatei Naţionale. Acest program este implementat în colaborare cu organizaţia Norwegian peoples Aid, o organizaţie din Norvegia. Colaborăm cu ei din anul 2009. La fel, cu suportul acestei organizaţii, noi am distrus toate muniţiile cu fragmentare.

Prin prisma acestui proiect am devenit prima ţară în lume care a implementat cerinţele şi obligaţiunile Republicii Moldova faţă de această convenţie. Şi în cadrul acestui proiect, care este în derulare acum, se prevede procesarea a 600 tone de muniţii. Asta nu înseamnă 600 de tone de muniţii învechite. Pînă acum toate muniţiile erau păstrate în depozitele noastre conform instrucţiunilor sovietice”.

Europa Liberă: Am auzit totuşi că Republica Moldova nu ar avea suficienţi bani pentru a duce la bun sfîrşit această procedură. Contaţi pe asistenţa financiară din exterior?

Andrei Camerzan: „Armata Naţională este componenta principală însărcinată de a ţine în siguranţă şi de a păstra mereu securitatea depozitelor şi muniţiilor din dotare. Noi nu aşteptăm să fie alocaţi bani din sursele bugetare sau extrabugetare. Prevedem în fiecare an aceste surse. Sînt nişte sume colosale de bani pentru ridicarea nivelului de siguranţă şi securitate la depozite precum şi completarea şi reînnoirea stocurilor. Noi prevedem aceste sume, dar din cauza insuficienţelor financiare aceste sume nu sînt alocate. Şi noi sîntem nevoiţi să întreprindem măsuri concrete la acest capitol pentru siguranţa populaţiei din jur şi a personalului.

Începînd cu anul 2002, Armata Naţională, fără alocarea unor surse suplimentare, a întreprins măsuri concrete. Din 2002 pînă-n 2012 a nimicit aproximativ 1500 de tone de muniţii periculoase. Bani pentru nimicirea muniţiilor nu există, dar noi mereu, în colaborare cu diferite organizaţii internaţionale, cu misiunea OSCE în Moldova, elaborăm proiecte şi activităţi pentru reducerea riscului de explozie, ridicarea nivelului de securitate şi siguranţă la depozite, pentru perfecţionarea cunoştinţelor în domeniul dat. Dar şi împărtăşim cunoştinţele căpătate din aceste proiecte altor ţări care au probleme similare”.

Europa Liberă: Armata Naţională cîte depozite are acum?

Andrei Camerzan: „Armata Naţională în 2009 a finisat redislocarea şi concentrarea tuturor depozitelor. Pînă-n 2009, Armata Naţională a avut 8 locuri de păstrare a muniţiilor în care existau aproximativ 14 depozite. Acum noi avem numai 5.

Toate sînt în afara oraşului, dar această activitate este luată pentru o monitorizare mai bună, pentru o inventariere mai bună, pentru păstrarea în condiţii mai bune. Concentrarea acestor locuri este şi în beneficiul Armatei Naţionale şi al ţării, pentru că sînt cheltuieli mult mai mici faţă de cîte erau pînă-n 2009. Cu toate că aceste 5 depozite sînt deja amenajate conform normelor şi cerinţelor în vigoare, Armata tinde să îmbunătăţească aceste condiţii de păstrare şi să ajusteze toate normele de depozitare în conformitate cu standardele internaţionale. Asta înseamnă că Armata Naţională, începînd cu 2010, colaborează cu Misiunea OSCE la un proiect de construire a unor noi depozite în conformitate cu cerinţele înaintate către aceste locuri de păstrare. La momentul de faţă, sîntem în etapa de proiectare şi cercetare şi stabilirea necesarului de lucrări pentru construirea unui asemenea depozit şi a transporta toate muniţiile în acest depozit”.
XS
SM
MD
LG