Linkuri accesibilitate

Starea proastă a ţevilor din sol e în acord cu degringolada din societate, cu munca de mîntuială şi cu proliferarea intoleranţei şi corupţiei.


Luni, pe la amiază, a crăpat o ţeavă pe o stradelă din apropierea biroului nostru. Apa ţîşnea de sub asfalt, transformîndu-se apoi într-un rîuleţ nărăvaş. Au venit pe urmă nişte lucrători care, cu un tractor, au distrus asfaltul, au săpat o groapă şi au ajuns la ţeava crăpată, putredă, ruginită. Au cîrpit-o vreo 2-3 ore, timp în care nu am avut apă la birou. După care au astupat ţeava cu ţărînă şi au plecat. Ar fi normal să şi asfalteze porţiunea de drum distrusă, dar am impresia că nu e cazul deocamdată să se grăbească.

Chestia e că ţeava aceea crapă cam în fiecare an. Am văzut multe ori în locul acela lucrători distrugînd asfaltul şi cîrpind ţeava. Apoi veneau nişte flăcăi care reasfaltau porţiunea de drum, după care ţeava crăpa din nou şi iarăşi asfaltul trebuia distrus. E un fel de muncă sisifică asta. E un fel de aruncare a banului public pe fereastră. Aşa că e mai bine cel puţin să nu se mai asfalteze drumul acela.

Am trecut luni pe lîngă groapa aceea şi am cercetat cu privirea ţeava buclucaşă. Impresia mea e că ea poate să crape din nou peste o vreme. De aceea, e mai bine să nu irosim asfaltul în van. Unde mai pui că şi stradela nu e una principală.

Starea proastă a ţevilor din sol e în acord cu degringolada din societate, cu munca de mîntuială şi cu proliferarea intoleranţei şi corupţiei. Nu poţi să ai ţevi bune, dacă spaţiul în care trăieşti e unul al confruntării eterne şi al mişmaşului generalizat. Şi ţevile crapă, de multe ori în acelaşi loc, şi banii statului sînt cheltuiţi aiurea. Nu mai zic că ţevile ruginite şi putrede sînt şi periculoase pentru sănătatea oamenilor. Decît să le cîrpeşti mereu, mai bine le înlocuieşti cu altele noi şi rezistente. Numai că pentru asta bani nu există, fireşte. Aşa că vom mai cîrpi multă vreme ţevile mîncate de rugină.
XS
SM
MD
LG