Linkuri accesibilitate

La un an după atentatul din Norvegia elemente xenofobe ale ideologiei lui Breivik se bucură încă de înţelegere în multe părţi ale lumii.


Mii de norvegieni au comemorat duminică cele 77 de victime ale atentatului din Oslo şi Utøya săvîrşit în urmă cu un an de către extremistul de dreapta, Anders Behring Breivik. Motivele care au stat la baza atentatului însă nu au fost dezbătute în societatea norvegiană, crede Rebekka Borsch, care trăieşte ca politolog şi jurnalistă în Norvegia, într-un interviu acordat ziarului berlinez „die tageszeitung“.

Din ultimele sondaje rezultă că Partidul Progresului (Fremskrittspartiet, FrP) o formaţiune radical-naţionalistă şi xenofobă din care a făcut parte pentru scurtă vreme şi atentatorul, înregistrează o creştere a bazei sale de susţinători. La alegerile din 2009, partidul a obţinut 22,9 la sută din voturi. Şefa partidului, Siv Jensen, chiar s-a pronunţat recent pentru deportarea romilor din România care s-au stabilit în ultmii ani în Norvegia.

Programul Partidului Progresului i-a părut extremistului Breivik prea moderat şi incompatibil cu propriile concepte. Potrivit ziarului Aftenposten, el a declarat că a părăsit partidul fiindcă acesta ar fi cedat în faţa „idealurilor unui umanism sinucigaş“. Această declaraţie negativ-patetică şi belicos-exaltată corespunde tonului din manifestul său teoretic de tristă amintire, intitulat „2083 - o declaraţie de independenţă europeană“.

Dreapta radicală şi grupările naţional-conservatoare din Norvegia s-au distanţat de atentatul comis de Breivik. Astfel aceste grupări au încercat să sugereze inexistenţa vreunei înrudiri ideologice cu Breivik care se consideră un „adversar al importului în masă a musulmanilor“.

Reacţii similare au avut şi alte partide şi organizaţii din diverse ţări europene. În Cehia, de pildă, Partidul Muncitoresc pentru justiţie socială (DSSS), cunoscut pentru acţiunile sale rasiste contra romilor, chiar a organizat un miting de solidaritate cu victimele atentatului. Liderul partidului însă nu a ezitat să ceară atunci într-o alocuţiune, rostită în faţa amabasadei norvegiene din Praga, stoparea fluxului de emigranţi din ţările islamice.

Această ideea fixă l-a dominat şi pe Breivik. Acesta vedea în emigranţi „o ameninţare a apusului“ - asemenea unor organizaţii pe care le-a amintit într-o lungă listă din manifestul său. Vinovaţi pentru starea de fapt existentă în Europa sunt, potrivit lui Breivik, politicienii Uniunii Europene care practică un „marxism cultural“ şi impun cu forţă ideologia „dizolvantă“ a multiculturalismului.

Semnificative au fost şi reacţiile unor grupări radicale din Germania şi România. Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD), de pildă, care face parte din Frontul Naţional European (alături de Noua Dreaptă din România) l-a calificat pe Breivik drept un „criminal nebun“. Un activist NPD însă a susţinut însă pe de altă parte că Breivik şi-a dat seama că cel mai mare duşman al popoarelor libere europene sunt guvernele lor.

Inscripție a organizației extremiste românești „Naționaliștii Autonomi”

Inscripție a organizației extremiste românești „Naționaliștii Autonomi”

O idee similară a exprimat şi ex-PDL-istul român, senatorul Iulian Urban care i-a acuzat pe „conducătorii“ Uniunii Europene care ar fi cauzat atentatul. Extremişti români, aparţinînd organizaţiei „Naţionaliştii Autonomi”, au polemizat împotriva comentatorilor care-l descriau pe Breivik drept un radical de dreapta. Autonomii susţineau că Breivik nu poate fi calificat ca radical de dreapta fiindcă aderase temporar la francmasonerie. Totodată, susţineau Autonomii, care nu şi-au putut deghiza anti-semitismul, că Breivik s-a descalificat ca „patriot“ pentru că şi-a exprimat simpatia pentru evrei, acţionînd ca un „agent sionist“.
XS
SM
MD
LG