Linkuri accesibilitate

Un amplu interviu cu președintele legislativului despre majorarea TVA în agricultură, măsurile anti-corupție și intedicția utilizării simbolurilor comuniste.


Marian Lupu, președintele Parlamentului, a răspuns întrebărilor Europei Libere într-un interviu acordat Valentinei Ursu despre problemele la zi ale politicii moldovenești.

Un prim segment s-a referit la decizia agricultorilor moldoveni să iasă în stradă, nemulţumiţi de politica bugetar-fiscală aprobată de Parlament pentru anul viitor. Fermierii din mai multe raioane ameninţă că pe 31 iulie îşi vor scoate tehnica agricolă pe marginea drumului, în cadrul unei ample acţiuni de protest.


Europa Liberă: Pentru finele acestei luni agricultorii preconizează să iasă la proteste, iniţial să blocheze accesul pe arterele naţionale, iar ulterior să organizeze o acţiune de protest de amploare chiar în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău. Si asta pe motiv că în cadrul sesiunii parlamentare pe care tocmai aţi încheiat-o, aţi majorat TVA-ul până la 20 la sută,ei sint convinsi că statul îi jecmăneşte şi îi lasă cu ochii în soare.

Marian Lupu: „Toate aceste declaraţii vin în legătură cu majorarea taxei pe valoare adăugată pentru absoluta majoritate a produselor agroalimentare de la 8 la 20%, însă cu condiţia că se restituie 12 procente în termen de maximum 30 de zile din momentul achitării taxei pe valoare adăugată.

Atunci când într-un sistem economic avem multe şi diferite nivele a acestui impozit, devine mult mai grea administrarea fiscală, devine mult mai posibilă corupţia, evaziunea fiscală şi multe alte fenomene negative care afectează economia nationala per ansamblu, cât si acumulările veniturilor la bugetul ţării.

Adică aducerea acestei taxe la un nivel egal pentru toate produsele este un lucru salutar fiindcă vine să ordoneze sistemul de impozite şi să ordoneze sistemul fiscal. Insă de unde vin temerile agricultorilor şi vreau să vă zic că eu îi înţeleg foarte bine. Temerile lor se referă nu la nivelul propriu-zis al TVA-ului de 20 % dar neîncrederea că organele fiscale, subdiviziunile Ministerului de finanţe vor respecta întru tot prevederile acestei legi.”

Europa Liberă: Şi ei se întreabă, de ce să le luaţi aceste 12 procente ca ulterior statul să le restituie?

Marian Lupu: „Pentru mine ca şi pentru agricultori, cea mai importantă este întrebarea dacă se vor restitui aceste 12 procente în termenul stabilit de 30 de zile, fiindcă aducerea la acelaşi nivel a uneia şi aceleiaşi taxe este important pentru ordonarea sistemului fiscal, pentru a face regulă în sistemul de impozitare.”

Europa Liberă: Dar percepţia agricultorilor este că prin această modalitate stimulaţi mai degrabă importatorii şi procesatorii si nu agricultorii.

Marian Lupu: „Ca economist nu aş fi întru tot de acord cu asemenea afirmaţie fiindcă R. Moldova, de altfel, din 2001 este şi membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, tindem să devenim parte componentă a sistemului european, inclusiv la cel economic si cel impozitar, şi atunci peste tot în Europa se aplică aşa-numitul regim al tratamentului national, deci condiţii egale, în special condiţii de impozitare pentru toate companiile, fie că este vorba de companie cu capital naţional, fie că este vorba de companie cu capital din străinătate, altminteri nici nu poate fi, fiindcă dacă vom discrimina investitorii străini, atunci cum propuneţi dumneavoastră să atragem masiv capital din străinătate, să construim noi întreprinderi, să creăm noi locuri de muncă, odată ce, totuşi economia R. Moldova rămâne a fi una încă decapitalizată.

Nu aici e problema, trebuie să joace un rol mult mai important fondul de subvenţionare în agricultură, adică un ajutor financiar direct pentru producătorii locali, asistenţă, care, din bugetul ţării nu este acordată pentru produsele de import, iată unde statul poate şi trebuie să ajute agricultorii. Haideţi să revenim la TVA, restituirea a 12%, termen de 30 de zile, este o normă nouă şi una strict stabilită în legea care a fost adoptată de Parlament. Adoptarea acestor condiţii nu a fost un exerciţiu uşor pentru noi.”

Europa Liberă: E şi o condiţie a FMI-ului?

Marian Lupu: „Ministerul de finanţe ne-a prezentat acest punct ca una din condiţiile dure, negociate cu Fondul Monetar Internaţional. De aceea i-am crezut pe cuvânt în acest sens. La fel, înţelegând foarte bine că e nevoie să ordonăm sistemul fiscal, cu greu, cu rezerve şi vă spun care sunt aceste rezerve, Parlamentul a votat această lege, însă, practic tot corpul de deputaţi şi-a rezervat dreptul să monitorizeze cum prevederile pe care le-am adoptat noi vor fi îndeplinite. Fiindcă în această lege am prescris şi condiţii de penalizare pentru fiecare zi care depăşeşte termenul de 30 de zile de rambursare a TVA-ului.

Ministerul de finanţe, deci bugetul, trebuie să plătească un procent de penalizare, iar colaboratorii inspectoratului fiscal, conform aceleaşi legi poartă responsabilitate personală pentru executarea întocmai a acestei legi.

Revin la rezervele şi temerile agricultorilor, reprezentanţii acestui sector se bazează pe o situaţie pe care noi am înregistrat-o în R. Moldova de-a lungul mai multor ani, atunci când restituirea TVA-ului aproape niciodată nu se făcea în termenul stabilit de lege. Iată sunt zeci şi sute de cazuri când nici în 45 de zile, nici în 60, nici măcar în 70, TVA-ul nu se restituie.”

Europa Liberă: Pai si atunci temerile agricultorilor sunt justificate, întemeiate.

Marian Lupu: „În acest sens este vorba nu de prevederile legii privind nivelul TVA-ului, este vorba de temeri şi critici aduse la nivelul administrării fiscale, adică cum fiscul, cum Ministerul de finanţe execută legea, neexecutarea legii este pasibilă unei responsabilităţi, în cazul dat administrativ.

Iată, înainte de a oferi votul pentru aprobarea politicii fiscale pentru anul viitor, noi am stabilit următoarea condiţie: lunile ianuarie, februarie, martie, ale anului care vine vom sta cu ochii pe cei care efectuează administrarea fiscală, zi de zi vom întreba asociaţiile profesionale, inclusiv şi patronatele în domeniul agriculturii, cum se execută această lege, se restituie oare în timp TVA-ul, nu au probleme birocratice oare, nu au probleme de corupţie, nu sunt solicitaţi să plătească nişte taxe nescrise pentru a le fi restituit TVA-ul.

Dacă pe parcursul primului trimestru al anului viitor vom vedea că autorii acestei propuneri, ministerul de finanţe, fiscul, guvernul execută întocmai această lege, sunt capabili şi profesional şi moral, şi ca disciplină şi ca organizare să facă faţă rigorilor propunerii pe care au făcut-o Parlamentului, atunci vom constata că suntem satisfăcuţi de situaţie şi legea nu va suferi modificări.

In caz contrar, dacă vom vedea că acest sistem vine să creeze mari probleme agricultorilor care plătesc 20%, dar în termenul stabilit nu primesc înapoi 12 %, vom vedea nuanţe noi de corupţie, de lipsă de disciplină, de bună organizare, atunci Parlamentul şi v-o spun cu toată responsabilitatea oficial, Parlamentul şi-a rezervat dreptul să revină la aceste poziţii din pachetul de legi care vizează politica fiscală şi să readucem situaţia.”

Europa Liberă: Dar reprezentanţi ai Asociaţiei fermierilor zic că sugestiile lor nu au fost luate în calcul, decât doar ceea ce a propus fiscul şi Ministerul finanţelor.

Marian Lupu: „Nu este chir aşa, au fost un şir întreg de obiecţii care au fost înaintate de diferiţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, şi de o bună parte din ele, s-a ţinut cont, dar Parlamentul a fost pus în faţa unui fapt că un şir întreg de condiţii.

Sunt condiţii pe care le-a stabilit guvernul pe de o parte şi FMI pe de altă parte şi în aceste condiţii neadoptarea acestora era să ducă la un blocaj financiar extern total. Să nu uităm că nu finanţarea Fondului Monetar Internaţional este cea mai importantă, însă FMI-ul şi o poziţie de colaborare cu această organizaţie este precondiţia de bază pentru toată finanţarea Uniunii Europene, Băncii Mondiale, altor instituţii, pe care de fapt, trebuie să o spunem direct, pe şleau se ţine în mare parte bugetul ţării.

De aici depind programe economice, finanţarea lor, depind programe sociale şi finanţarea lor, iată de ce parlamentul ţării nu prea a avut de ales, cu atât mai mult că această lege adoptată de Parlament nu intră în vigoare acum, intră în vigoare de la întâi ianuarie 2013. Nu am putut să avem argumente concrete ca să spunem nu, ia să vedeţi fiscul nu o să facă faţă acestor rigori. Să aşteptăm 1 ianuarie 2013, după care, la scurt timp tragem concluziile de rigoare şi acţionăm în modul în care v-am vorbit.”

Europa Liberă: Deci, pe moment, una din revendicările lor, că legislativul ar trebui să se convoace de urgenţă într-o şedinţă extraordinară nu ar fi una motivată suficient?

Marian Lupu: „Nici nu aş vedea sensul, fiindcă parlamentul ţării revine în sesiunea de toamnă iarnă începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, vom avea la dispoziţie încă, pentru discuţii suplimentare şi eventual pentru anumite decizii, octombrie, noiembrie, decembrie, e suficient timp pentru o posibilă evaluare suplimentară a situaţiei, discuţii, dialog cu patronatele, cu reprezentanţi ai acestui sector. Iată de ce eu chiar nu aş vedea care ar fi urgenţa unei sesiuni sau unei şedinţe extraordinar a Parlamentului acum în luna august.”

Un al doilea segment al interviului acordat de președintele legislativului Europei Libere s-a referit la problema corupției și a interdicției utilizării de către PCRM a simbolurilor comuniste.

Europa Liberă: Să vă referiti la cazul Basarabeasca unde primele persoane din conducerea raionului au fost prinse luând mită, am retinut declarația liderului comuniștilor, Vladimir Voronin care spunea că de aici începe răfuiala cu opoziția, probabil el s-a referit la faptul că cei care conduc raionul Basarabeasca reprezintă PCRM-ul.

Marian Lupu: „Aveți dreptate, avem și acest caz în Basarabeasca, însă ca un contraargument la cele spuse de liderul PCRM aș aduce exemplul ce s-a întâmplat la vama Costești-Stânca,care este un exemplu foarte convingator de lupta cu coruptia, fiindcă ofițerii vamali s-ar părea că au
Corupția nu are și nici nu trebuie să aibă culoare politică, cel care fură este hoț...

direct sau indirect o culoare politică care este mai aproape de majoritatea parlamentară. Și atunci este foarte clar pentru mine că acțiunile care au fost pornite și, slavă Domnului, eu le susțin întru tot, trebuie să fie amplificate, consolidate.

Corupția nu are și nici nu trebuie să aibă culoare politică, cel care fură este hoț și pentru el trebuie să fie aplicate toate măsurile legale. Iată de ce unicul meu îndemn, ba chiar o sarcină politică pusă în fața organelor de drept, este să combată activ acest fenomen indiferent de culoarea politică, că este primarul cutare sau cosilierul raional sau funcționarul cutare cu apartenență de partid, PCRM sau PD, PLDM sau PL, nu mă interesează, ei toți trebuie să fie egali în fața legii. Iar organele de profil trebuie să abordeze problema de această manieră.

Sper, calitatea acestei munci de combatere a corupției, chiar în cel mai apropiat timp, să vină cu noi și noi cazuri, noi și noi dezvăluiri indiferent de apartenența politică, fiindcă doar pe această cale cetățeanul poate să recapete încrederea în stat, în dreptate. Pe de altă parte doar aceste acțiuni pot aduce restabilirea unei ordini în economie, în administrația publică, chiar restabilirea unei ordini în mințile oamenilor.”

Europa Liberă: Pentru că l-am citat pe liderul comuniștilor, am mai reținut o declarație pe care o făcea el spunând că cei din Alianța pentru Integrare Europeană urmăresc să declare în afara legii partidul comuniștilor și să poată și organiza alegeri anticipate, domnul Voronin a zis că PCRM nu renunță la simbolurilr sale, secera și ciocanul în ciuda interdicției votate recent de majoritatea parlamentară, ce se întâmplă mai departe?

Marian Lupu: „Alegeri anticipate în R. Moldova este visul partidului comuniștilor, este visul opoziției. Dar o declar cu toată responsabilitatea, în R. Moldova nu vor fi alegeri anticipate. Doi ani jumate de criză politică perpetuă în țara noastră a adus societatea într-o stare grea. Oamenii s-au săturat de lipsă de previzibilitate, de lipsă de stabilitate, iată că odată cu alegerea șefului statului am depășit această criză politică, am reîntrat pe făgașul unei normalități, mai avem circa doi ani de zile până la următoarele alegeri parlamentare ordinare.

Este tocmai timpul, de fapt și condițiile, care ne permit, toți împreună, noi cei de la guvernare să ne concentrăm pe realizarea priorităților pe care le-am fixat în programul nostru de guvernare, să demonstrăm rezultate în cadrul acestor reforme economice, sociale, reforma justiției, combaterea corupției, dezvoltarea infrastructurii și multe, multe alte lucruri.

În aceste condiții, adoptarea acestei legi privind condamnarea crimelor comunismului, acum în luna iulie, la doi ani până la următoarele alegeri anticipate este foarte greu să o califici ca răfuială politică. Dacă o atare lege ar fi fost votată cu trei luni înainte de alegeri, da, aș fi chiar pe poziția să mai discutăm. Dar asa, categoric nu, mai mult ca atât intrarea în vigoare a acestei legi, este presupusă de la întâi octombrie, ceea ce ar însemna că Partidul Comuniștilor merge la alegerile în Adunarea populară a Găgăuziei cu tot cu siglă, dincolo de denumire.

Noi am discutat în mod special cu colegii aceste condiții, ca să nu existe niciun temei, nicio aluzie că adoptarea unei asemenea legi vine pe motive politice, vine pe motive de răfuială contra partidului comuniștilor, nu este așa.”

Europa Liberă: Bine dar plenara Partidului comuniștilor a decis că PCRM nu renunță la seceră și ciocan. Ce urmeaza dupa 1 octombrie, data la care prevederile acestei legi intra in vigoare?

O formațiune politică nu poate să nu se conformeze cadrului legal al țării pentru că legea este una pentru toți!

Marian Lupu: „Fiecare partid adoptă acele decizii pe care le consideră, însă, în acest caz nu poate o formațiune politică să nu se conformeze cadrului legal al țării pentru că legea este una pentru toți.

Dacă PCRM nu se conformează odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, nici nu trebuie să discutăm mult, intră în vigoare prevederile codului de procedură administrativă, deci intră în vigoare normele legislației naționale.

Eu cel puțin aș avea și alte informații din rândul comuniștilor,că în acea zi, în cadrul ședinței plenare, mai mulți reprezentanți ai opoziției chiar transmiteau mesaje, așa, în șoaptă, de genul, jos secera și ciocanul, exprimându-și deplina susținere și deplina armonie cu această decizie. Rămâne de văzut care vor fi acțiunile partidului comunist, la moment asta mai puțin mă interesează. De ce, pentru că eu nu văd mai multe căi alternative, orice partid trebuie să se conformeze cadrului legal.”

Europa Liberă: Cât ține de propunerea PLDM-ului să fie interzisă folosirea în public a simbolurilor totalitare, nu doar în interes politic ce aveti a ne spune?

Marian Lupu: „Noi la acest subiect avem deja două proiecte. Nu este o surpriză pentru mine această propunere fiindcă a fost și opinia Partidului Democrat și propunerea noastră comună cu PLDM pentru colegii de la PL să completăm proiectul liberalilor și cu sintagma care se referă la ideologia și atributica fascistă.

Colegii din PL au preferat sa țină intact proiectul lor, nu au acceptat aceste propuneri, în rezultat PLDM a venit și a propus un proiect de lege suplimentar care a venit să completeze acest tablou. Însă să nu uităm și de un alt proiect de lege care se referă în exclusivitate la condamnarea crimelor fasciste înregistrat de către fracțiunea Partidului Comunist anul trecut.

Mare mi-a fost mirarea, când acest proiect, fiind propus de mine personal, de două ori în cadrul ședinței din 12 iulie ca să-l punem pe rol, să examinăm și să-l votăm fiindcă toată lumea era de acord să voteze și acest proiect, a ieșit dl Voronin, președintele PCRM-ului și a declarat că nu, ei nu sunt de acord, nu vor să examineze în cadrul aceleiași ședințe acest proiect de lege, ca nu cumva să fie pus pe același cântar, pe picior de egalitate, crimele fascismului și crimele regimului stalinist comunist.

Bine a fost ce a fost, fără acordul autorilor, Parlamentul nu poate să impună să mergem în această direcție. Iată de ce eu sper că PCRM-ul va ieși cu această inițiativă și va propune propriul său proiect să fie examinat și votat chiar, de ce nu, în primele ședințe ale plenului Parlamentului din septembrie, anul curent. Vreau să vă asigur că atât proiectul ce apartine PCRM cât și poiectul înregistrat de PLDM este pentru noi de aceeași încărcătură, același conținut și noi vom vota aceste două proiecte.”
XS
SM
MD
LG