Linkuri accesibilitate

Autorităţile promit să creeze un muzeu al monumentelor regimurilor totalitare.

Zilele trecute în două localităţi din Republica Moldova au avut loc incidente care, aparent, ar avea legătură cu decizia de acum două săptămâni a legiuitorilor de a condamna comunismul din perioada sovietică şi de a interzice utilizarea în scopuri politice a simbolurilor acelui regim: o serie de altercaţii în cadrul unui marş la Cahul, unde poliţia a fost nevoită să intervină între protestatari pentru menţinerea ordinei publice şi apariţia unor simboluri naziste pe un monument de la Bălţi în memoria ostaşilor sovietici. Liliana Barbăroşie a căutat să afle care este, dacă este, legătura între cele două incidente şi legea ce abia urmează să intre în vigoare peste două luni:

În cazul de la Cahul scânteia s-a aprins după toate aparenţele când organizatorii unui marş al unirii îşi făcuseră în ajun cunoscută intenţia de a da foc în cadrul acestuia simbolurilor comuniste. De cealaltă parte, a existat un grup de protestatari care îşi declaraseră intenţia de a se opune, în cadrul unei manifestaţii paralele, condamnării comunismului sovietic şi interzicerii simbolicii acestuia. Solicitat de noi, deputatul liberal Victor Popa, şeful comisiei juridice din parlament şi membru al grupului parlamentar ce a promovat proiectul de lege privind condamnarea comunismului, ne-a spus că incidentul mai degrabă este pus la cale pentru a testa reacţiile societăţii, decât ar fi expresia unei revolte fireşti:

„Ei ne provoacă, asta e evident şi e în stilul lor.”

Un punct de vedere împărtăşit şi de deputatul PLDM, Tudor Deliu:

„Legea încă nu a intrat în vigoare. Ea va intra abia la 1 octombrie. Ceea ce s-a întâmplat la Cahul este mai degrabă o repetare a celor întâmplate la Chişinău mai devreme, altercaţiile între PNL şi Patrioţii Moldovei. Nu cred că are vreo legătură cu legea adoptată. Cu atât mai mult că Patrioţii Moldovei nu au aici nici o treaba. Sunt simbolurile PCRM, nu ale lor.”

Referitor la incidentul de la Bălţi, în care, peste noapte, pe un monument în memoria ostaşilor sovietici au apărut simboluri fasciste, o reacţie a avut chiar preşedintele parlamentului, Marian Lupu. Domnia sa a sugerat că nu altcuiva decât PCRM-ului i-ar fi fost convenabilă apariţia acestor simboluri.

Întrebat dacă puteau legiuitorii anticipa astfel de incidente şi, eventual, nişte măsuri de prevenire a lor, Victor Popa ne-a spus:

„Ce pot să zic eu în afară de faptul că legea trebuie executată. Noi am pus de la 1 octombrie exact ca să le dăm posibilitate comuniştilor să participe în campania electorală din Găgăuzia, care deja a pornit. Ca să nu fim acuzaţi că le creăm dificultăţi. Până la 1 octombrie ei au posibilitatea să lichideze din uzul lor aceste simboluri. După asta, vor fi aplicate amenzi. Dacă două amenzi nu-şi vor aduce efectul scontat, atunci Ministerul Justiţiei poate pune problema lichidării partidului.”

În tot cazul, organele de drept vor verifica comportamentul protestatarilor ca să stabilească cine din ei a încălcat prevederile legale, ne-a spus purtătorul de cuvânt de la MAI, Eugeniu Onică:

„Există legea 26 cu privire la întruniri care, apropo, este considerată foarte bună, mai liberală decât prin ţările europene chiar. Acolo sunt nişte prevederi foarte stricte, pe care nu o să le comentez, dar pot să spun că, deşi la violenţe nu s-a ajuns, altercaţii au fost. Sunt documentate ambele tabere şi toate materialele vor fi transmise procurorilor ca să fie catalogate toate încălcările.”

Dar poate fi încriminată organizatorilor unor întruniri intenţia de a da foc unor simboluri, fie şi care abia ar urma să devină interzise de lege. O întrebare pe care i-am adresat-o juristului Vladislav Gribincea:

„Faptul că cuiva nu-i place ceva nu înseamnă că întrunirile nu trebuie să aibă loc sau că trebuie întrerupte. Dreptul la proteste paşnice este protejat de convenţia europeană şi arderea unui simbol nu înlătură caracterul paşnic al întrunirii atâta timp cât la întrunire nu sună chemări reale la violenţă. CEDO nu tolerează doar întrunirile violente sau în care sună chemări la violenţă.”

Un proiect al grupului parlamentar al liberal-democraţilor, ce urmează celui adoptat acum două săptămâni de plenul parlamentului, va propune interzicerea şi monumentelor cu simbolurile unor regimuri totalitare, inclusiv cele comuniste, dar şi naziste. Iată cum a explicat nevoia acestui proiect Tudor Deliu:

„Ideea noastră este să nu mergem în continuare cu vandalizarea monumentelor. Şi guvernul va găsi posibilitatea ca să instituie un muzeu al monumentelor regimurilor totalitare unde acestea vor fi stocate: se au în vedere monumentele dedicate lui Lenin, tancuri, puşti etc. Nu se răsfrânge asupra memorialelor, deoarece acestea sunt elemente ale eroismului unor ostaşi şi nu pot fi considerate elemente ale totalitarismului. De fapt, nu e o noutate. Aşa muzee sunt în Ţările Baltice de exemplu”, ne-a explicat Tudor Deliu.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG