Linkuri accesibilitate

Parteneriatul Estic analizează la Bruxelles „Foaia de Parcurs“ a Moldovei


Harta Parteneriatului Estic

Harta Parteneriatului Estic

Ministrul suedez de externe, Carl Bildt: Moldova şi Georgia au evoluat foarte bine. Adică peste aşteptări.

La Bruxelles se desfăşoară o nouă reuniune a miniştrilor de externe din ţările Uniunii Europene consacrată, pe lângă alte probleme şi celor legate de evoluţiile democratice din ţările Parteneriatului Estic. Moldova, împreună cu Georgia sunt considerate ţările care au făcut cele mai multe progrese în perioada de când a fost lansat acest program, în timp ce alte ţări – precum Belarus sau Ucraina – au marcat importante regrese în domeniul democratic şi al respectării drepturilor omului. De la Bruxelles, corespondentul nostru Dan Alexe relatează:

La Bruxelles are loc în această searã reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, structurã lansatã de Uniunea Europeanã în directia a sase foste republici sovietice vecine cu UE, printre care si Moldova.

Se discutã în primult rînd asa-numita Foaie de Parcurs pentru apropierea de Europa a celor 6 tãri, in prezenta ministrilor lor de externe, Moldova fiind reprezentatã de Iurie Leancã.

Parteneriatul Estic a fost lansat in mai 2009, la Praga, fiind pe atunci o initiativa in primul rand a Poloniei, sprijinita de Suedia. De altfel, in interiorul Uniunii Europene, Parteneriatul Estic a ramas pina astazi o initiativa sprijinitã in primul rind de tarile foste comuniste membre în UE, care vor sa-si ajute vecinii din est.

Parteneriatul Estic acopera cele 6 tari foste sovietice apropiate de Uniunea Europeana: Ucraina, Bielorusia, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjanul, cãrora li se acorda o serie de facilitati comerciale si un regim de facilitare a acordarii vizelor, in vreme ce se evita total discutarea vreunei perspective de aderare concreta la Uniune intr-un viitor previzibil.

Oficialii din ambele parti, atit din Uniunea Europeana, cit si din dele 6 tari ale Parteneriatului, prezinta aceasta initiativa ca pe un foarte mare succes, insistind cel mai adesea asupra promisiunii liberalizarii regimului vizelor.

In practica insa, diferitele institutii europene isi coordoneaza cu mare dificultate activitatea in directia tarilor parteneriatului. Astfel, Parlamentul European deplinge faptul ca numirile ambasadorilor Uniunii in regiune se fac in mod opac, de catre sefa diplomatiei europene Cathrine Ashton, si ca parlamentul nu are aici nimic de spus, putind doar sa audieze in mod formal ambasadorii, insa cu usile inchise. Asa se face ca Uniunea Europeana a numit la Kiev un ambasador care nu vorbeste nici ucraineana, nici rusa.

Pentru Moldova, in asteptarea liberalizarii regimului vizelor, Parlamentul European a decis deja o serie de facilitati, cum a fost, anul trecut, mãrirea cantitatii de vin care poate fi exportat in Europa în conditii preferentiale. Mai ramane insa si ca producatorii de vin moldoveni sa poata circula liber in Uniune.
XS
SM
MD
LG