Linkuri accesibilitate

O estimare a veniturilor nedeclarate, într-un studiu al experţilor IDIS Viitorul.

Veniturile nedeclarate sau salarii oferite „în plic” anual lipsesc bugetul de stat de aproape 5 miliarde lei. Experţii susţin că cifra este în continuă creştere, iar până în 2016 va ajunge la aproape 7 miliarde de lei. Potrivit unui studiu lansat astăzi de institutul „Viitorul” veniturile mici şi impozitele excesive sunt doar cîteva dintre motivele care îi fac pe angajaţi şi angajatori să accepte munca la negru. Cu detalii vine Diana Răileanu:

Angajatul care acceptă salariul „în plic”, inconştient sau deliberat acceptă şi complicitatea cu angajatorul care îşi ascunde veniturile. De asemenea, se lipseşte de o pensie sau de asigurare împotriva accidentelor la locul de muncă, pentru că banii pe care îi primeşte nu se impozitează, deci nu ajung în fondul de asigurări sociale şi pensii. Pe acestă concluzie insistă experta institutului „Viitorul”, Viorica Antonov:

Viorica Antonov

Viorica Antonov

„Cauzele ar fi veniturile mici salariale şi fiscalitatea excesivă, în special pentru sectorul de antreprenoriat. Coordonarea ineficientă dintre sistemul de învăţământ şi piaţa muncii. De exemplu, angajarea tinerilor absolvenţi care îi determină pe mulţi din ei să primească cît mai repede un venit, de aceea ei acceptă foarte uşor şi sunt mult mai deschişi faţă de această practică decît alte grupuri de vârstă. De asemenea, un motiv şi o cauză ar fi pedepsele mici pentru firmele care oferă salariile în plic.”

În speranţa că vor minimaliza efectele muncii la negru, recent, parlamentarii au adoptat o lege prin care au mărit amenzile pentru întreprinderile care admit să ofere angajaţilor salariile „în plic”. Astfel, legea prevede o amendă de până la 10 mii lei pentru fiecare salariat angajat ilegal. Prea puţin, este de părere Viorica Antonov, pentru a descuraja agenţii economici să accepte munca la negru. Experta aduce şi un exemplu:

„Cu cele mai dure măsuri pentru descurajarea muncii nedeclarate a fost evidenţiată Germania. În primul rînd vorbim de sancţiuni şi pedepse în valoarea de 300 de mii de euro pentru agenţi economici şi gospodării cum ar fi fermieri mici şi mijlocii care angajează la negru în special oameni care vin din alte state. În Germania este o practică foarte puternică şi are valoarea ei pentru că acolo este cel mai mic grad de incidenţă al salariilor în plic în Uniunea Europeană.”

Experta IDIS „Viitorul” oferă şi cîteva soluţii pentru reducerea incidenţei muncii nedeclarate în Republica Moldova:

„Organizarea unei campanii de sensibilizare socială este necesară la momentul actual. Lumea trebuie să conştientizeze că dacă nu contribuie, acest lucru se răsfrânge asupra individului în 10, 20 de ani dacă acceptă să rămână în aceeaşi societate să trăiască. Mărirea cotei sancţiunilor este o practică foarte populară în ţările Uniunii Europene şi este necesară în Republica Moldova imperativ. De asemenea e nevoie de revizuirea cadrului legal în domeniul muncii, introducînd modele flexibile de muncă şi angajarea cu jumătate de normă ar facilita şi semnarea unui contract de muncă pe viitor.”

De asemenea, Viorica Antonov mai sugerează şi majorarea numărului de inspectori care să monitorizeze întreprinderile şi angajaţii moldoveni. Or în prezent, Inspecţia Muncii dispune de 86 de revizori cărora le revin peste 13 mii de angajaţi. Experţii mai observă că munca la negru e parte a economiei tenebre care, potrivit estimărilor, ar reprezenta 40 la sută din economia oficială.
XS
SM
MD
LG