Parlamentul a creat Comisia Naţională de Integritate

Deşi cu o mare întârziere, Parlamentul a constituit înainte de a pleca în vacanţă Comisia Naţională de Integritate. Dar nu a numit şi un şef în fruntea acestei comisii, ceea ce înseamnă că autoritatea care ar urma să verifice averile demnitarilor a rămas nefuncţională până cel puţin în toamnă. Liliana Barbăroşie relatează:

Fiind întrebat zilele acestea de ce nu a nominalizat un şef al comisiei de integritate care să poată fi aprobat de parlament înainte de vacanţă, speakerul Marian Lupu a evitat un răspuns explicit, dar a promis că acest lucru se va întâmpla chiar la prima şedinţă din sesiunea de toamnă, adică în luna septembrie. Ce impact va avea noul time-out ce a intervenit în procedurile de constituire a autorităţii extrem de importante în lupta cu corupţia la nivelul autorităţilor? Cristina Cojocaru, reprezentanta societăţii civile în comisie, spune că va fi unul greu de ascuns de ochii partenerilor europeni, pentru că asta înseamnă că instituţia rămâne nefuncţională până cel puţin în toamnă:

„Deocamdată această comisie nu este funcţională pentru că în afară de numirea membrilor şi depunerea jurământului de către aceştia în faţa plenului parlamentului nu s-a întâmplat nimic. Până nu revine parlamentul din vacanţă şi nu întreprinde ultimele formalităţi de constituire, urmate şi de anumite acţiuni cu caracter concret, cum ar fi asigurarea cu sediu şi altele, noi practic suntem cu mâinile legate şi nu putem face nimic.”

Comisia pentru integritate va trebui să obţină acces şi să confrunte cu declaraţiile de venituri ale demnitarilor cel puţin patru baze de date, începând cu cea a fiscului şi terminând cu registrul proprietăţilor. Cu cât mai târziu va fi instituţionalizată comisia, cu atât mai puţin timp pentru verificări va rămâne. Aşa că există riscul ca declaraţiile pe venituri şi proprietăţi, precum şi cele de interese, depuse de demnitari în acest an să rămână în afara verificărilor. De altfel, în sânul clasei politice s-a şi discutat un astfel de scenariu pentru situaţia în care încetineala cu care se creează comisia îi va lăsa pe membrii ei în imposibilitatea de a face faţă sarcinii cu care au fost împuterniciţi. Am întrebat-o pe Cristina Cojocaru cât de probabilă ar putea fi o astfel de evoluţie:

„Legea a intrat în vigoare la 1 martie 2012. Astfel, conform legii, până la 31 martie 2012 subiecții declarării aveau obligaţia de a depune declaraţiile pe venituri şi cele de interese pentru anul 2011. Dacă deputaţii își doreau ca legea să intre în vigoare mai târziu, ei urmau să prevadă o dată ulterioară de intrare în vigoare a legii. Așa fiind, eu nu văd în ce mod, din punct de vedere legal, subiecţii declarării ar putea evita obligaţia de a depune declaraţiile corespunzătoare pentru anul 2011, conform procedurii expres prevăzute. Tergiversarea în constituirea și asigurarea funcționării Comisiei Naționale de Integritate nu poate scuti funcționarii de obligația de a depinde declarațiile pentru anul 2011, însă poate periclita șansele efectuării unui control eficient al conținutului declarațiilor depuse pentru anul respectiv, precum și șansele atragerii la răspundere juridică pentru încălcările admise în procesul declarării, deoarece legislația prevede termene de prescripție în acest sens.”

Cele mai recente declaraţii ale politicienilor legate de componenţa comisiei de integritate şi şefia ei au scos la iveală noi controverse între componentele alianţei. Aceste disensiuni nu fac altceva decât să probeze, potrivit lui Ion Dron de la Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, nedorinţa autorităţilor de a lupta efectiv cu corupţia din sânul puterii:

“Această comisie, când va fi formată, va trebui în termen foarte scurt să dea rezultate. Şi nişte rapoarte partenerilor externi. Anume de aceste rapoarte se tem guvernanţii. Şi ar mai avea nevoie de un termen pentru a-şi ascunde nişte matrapazlâcuri. Altcumva nu-mi pot explica. Dânşii nu-şi doresc ca această comisie să funcţioneze cum ne dorim noi, ci cum îşi doresc ei. Când se vor asigura că aşa va fi, vor încheia crearea ei.”

Din comisia de integritate, atribuţia de bază a căreia va fi examinarea declaraţiilor de avere a demnitarilor, fac parte 3 persoane propuse de majoritatea parlamentară, şi câte una - de opoziţie şi societatea civilă. Întregul aparat al acestei structuri va fi de 26 de persoane. Toţi vor fi plătiţi din bugetul de stat. Suma necesară pentru întreţinerea comisiei nu a fost încă stabilită.