Linkuri accesibilitate

Patrimoniul Moldovei confruntat cu devastarea siturilor arheologice


Vlad Vornic: „căutătorii de comori, cu detectoare de metale performante, au devastat sute de situri arheologice. Riscăm să rămânem fără situri care s-au păstrat mii de ani.”


Zeci de monumente arheologice, unele chiar din epoca de piatră, au fost şi continuă ă fie distruse în Republica Moldova. De la căderea URSS şi până de curând, statul a lăsat de izbelişte patrimoniul arheologic. Acum, practic, toate par să fie începute în acest domeniu de la zero. Vom discuta în această dimineaţă cu dl Vlad Vornic, de curând numit în funcţia de director al Agenţiei Naţionale Arheologice, şi această agenţie creată cu puţin timp în urmă.

Europa Liberă: Sunteţi de curând directorul Agenţiei Naţionale Arheologice, o instituţie publică tânără specializată cu menirea în numele Guvernului de protejare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic al Republicii Moldova. Există şi o lege, dată la 2010, care reglementează regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi protejarea patrimoniului arheologic. Şi agenţia şi legea cam întârziate, dacă luăm în consideraţie dezastrul, cum spun mulţi, de pe parcursul ultimilor 20 de ani, nu?

Vlad Vornic: „Aveţi dreptate. Din păcate în ultimele două decenii în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic s-a ajuns prea departe, s-au distrus, s-au devastat zeci şi sute de situri arheologice. Şi iată agenţia noastră care este în curs de creare are ca sarcină primordială, în temeiul prevederilor legii privind protecţia patrimoniului arheologic, implementarea politicilor statului în domeniul protejării şi valorificării patrimoniului arheologic, precum şi exercitării controlului respectării legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului arheologic.

În vederea realizării acestei misiuni, Agenţia Naţională Arheologică are o serie de atribuţiuni de bază, precum implementarea în practică a programelor şi politicilor naţionale privind protecţia şi valorificarea patrimoniului arheologic, efectuarea inspecţiilor arheologice la nivel naţional, elaborarea planurilor de management a siturilor arheologice, realizarea în colaborare cu instituţiile arheologice de cercetare a activităţilor de salvgardare a siturilor arheologice, avizarea documentaţiei de urbanism şi amenajării teritoriului în vederea stabilirii prezenţei sau lipsei siturilor arheologice.

Într-un cuvânt Agenţia Naţională Arheologică trebuie să devină un adevărat străjer al patrimoniului arheologic naţional, care potrivit aprecierii unanime a experţilor naţionali şi străini reprezintă alături de patrimoniul arheologic construit o componentă de bază a patrimoniului cultural naţional.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb, cu titlu de precizarea, unde se află acum Republica Moldova – legislativ, instituţional şi practic – sub aspectul identificării şi protejării bunurilor de patrimoniu arheologic? Comparativ vorbind …

Vlad Vornic:
„Dacă comparăm de exemplu cu ultimele două decenii ale perioadei sovietice, în anii '70-'80 în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a existat un sector de arheologie de salvare, care a efectuat cercetări arheologice preventive în cadrul proiectelor de construcţie de infrastructură rutieră. Însă la începutul anilor '90, din păcate, acest sector de arheologie preventivă a fost desfiinţat, iar la Ministerul Culturii nu s-a creat o structură adecvată care să aibă în vedere protejarea patrimoniului arheologic.

Abia în ultimii trei ani, conducerea nouă a Ministerului Culturii, împreună cu specialiştii mai vechi sau nou angajaţi la acest minister au elaborat o serie de legi, acte normative în vederea protejării patrimoniului cultural în general şi a celui arheologic în special. Şi deja avem în mare un cadru juridic normativ adecvat conform legislaţiei europene şi internaţionale.”

Europa Liberă: Dacă e să vorbim despre obiectul acestei protecţii, iată evidenţa, atât cât a fost ţinută până acum, a siturilor, monumentelor arheologice ce arată la această oră?

Vlad Vornic:
„Republica Moldova are specialişti foarte buni în domeniul cercetării arheologice. Însă din păcate nu avem încă specialişti foarte buni în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic. Avem câţiva buni specialişti în acest domeniu, dar dat fiind că nu am avut structuri adecvate privind protecţia patrimoniului arheologic, uitaţi nu am avut şi specialişti în acest domeniu.”

Europa Liberă: Dar avem ce proteja? Asta era întrebarea.

Vlad Vornic:
„Avem, avem. Încă o dată subliniez – patrimoniul arheologic naţional constituie de fapt un tezaur excepţional, cuprinzând peste 8 mii de situri arheologice. Situri de valoare excepţională din punct de vedere ştiinţific, doar că acest patrimoniu arheologic trebuie şi promovat, şi pus în valoare corespunzătoare, în scop cognitiv, educaţional...”

Europa Liberă: Se vorbeşte abia acum despre obiectivul întocmirii Repertoriului şi registrului arheologic naţional, precum şi despre instituirea cadastrului arheologic, cu localizarea şi delimitarea exactă a siturilor arheologice. Foarte scurt, ca la definiţie, ce presupun aceste trei acte?

Vlad Vornic:
„Un obiectiv de bază al agenţiei noastre este într-adevăr întocmirea repertoriului arheologic naţional, a registrului arheologic şi a cadastrului arheologic. De fapt registrul arheologic reprezintă o listă a monumentelor arheologice care urmează să fie întocmită şi votată în Parlament. Repertoriul arheologic este de fapt o modalitate de gestiune a siturilor arheologice, de luare la evidenţă, şi da fapt ar trebui să constituie şi o lucrare ştiinţifică fundamentală care să cuprindă descrierea detaliată a siturilor arheologice din republica Moldova. Trebuie să creăm şi dosare pentru fiecare sit în parte. Au existat astfel de dosare o perioadă de timp, din păcate suntem la acest moment la un nivel foarte jos de evidenţă şi inventariere a siturilor arheologice.”

Europa Liberă: Şi cadastrul?

Vlad Vornic: „Va fi un cadastru specializat care urmează să fie inclus în cadastrul de bunuri imobile al Republicii Moldova. Iniţial trebuie de inclus în acest cadastru monumentele de valoare excepţională, cum ar fi Orheiul Vechi, Costeşti, alte situri de valoare excepţională care ar merita să fie incluse în patrimoniul arheologic universal, iar apoi să fie incluse în acest cadastru şi alte zeci şi sute de situri arheologic. Asta e activitatea de durată în acest domeniu.”

Europa Liberă: În ce măsură se poate vorbi despre conştiinţa sau cultura arheologică a populaţiei în Republica Moldova, de vreme ce, iată, pe parcursul a 20 de ani patrimoniul arheologic a rămas practic al nimănui, ca să nu spunem doar al „piraţilor” ce se căpătuiesc prin situri?

Vlad Vornic:
„O problemă acută a Republicii Moldova este devastarea siturilor arheologice. Avem un fenomen care a luat proporţii nemaipomenite. Fenomen de braconaj a patrimoniului arheologic, de vandalizare. Aşa-numiţii căutători de comori, cu detectoare de metale performante, au devastat sute de situri arheologice. Riscăm, dacă continuă acest fenomen, să rămânem fără situri arheologice. Situri care s-au păstrat mii de ani.

La fel a luat o amploare deosebită şi vânzarea ilicită a bunurilor arheologice extrase din acest situri. Trebuie stopat acest fenomen foarte grav. În ceea ce priveşte sensibilizarea opiniei publice, Republica Moldova este parte a Convenţiei europene privind protecţia patrimoniului arheologic. Şi un articol al acestei convenţii prevede clar că statele şi structurile specializate trebuie să întreprindă acţiuni educative, de natură a trezi şi a dezvolta în opinia publică conştiinţa valorilor patrimoniului arheologic pentru cunoaşterea trecutului şi a pericolului ce ameninţă acest patrimoniu. Iată avem şi prin legea privind protecţia patrimoniului arheologic noi obligaţia să instruim publicul larg în vederea realizării necesităţii protecţiei şi conservării patrimoniului arheologic naţional.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre arheologia neagră, despre aceşti piraţi. Omul sovietic îşi mai aminteşte despre „gentlemanii succesului”, un film foarte popular pe vremuri. În general, s-a ocupat cineva de acest fenomen, astfel încât să existe vreo estimare, măcar şi aproximativă, a pagubelor pricinuite statului?

Vlad Vornic:
„O evaluare clară deocamdată încă nu avem. Acest fenomen a luat o amploare însă deosebită mai ales în fostele republici sovietice, şi în Rusia, unde după anumite estimări, s-ar fi devastat peste 50 de situri arheologice înregistrate în prezent. În republica Moldova situaţia nu este mai bună. Trebuie să evaluăm în scurt timp să vedem care este starea în acest domeniu. Împreună cu organele de drept trebuie să stopăm acest fenomen extrem de grav pentru patrimoniul cultural al ţării noastre.”

Europa Liberă: Un cetăţean simplu sau o întreprindere de construcţii care descoperă nişte vestigii arhitecturală acolo unde vrea să pună fundamentul construcţiei sale, de ex., ce poate sau este obligat să facă?

Vlad Vornic:
„Sunt prevederi exprese în legea privind protecţia patrimoniului arheologic. În ceea ce priveşte întreprinderile, investitorii, în cazul executării lucrărilor de construire, modificare sau extindere a căilor de comunicaţie şi altor lucrări care afectează solul, investitorii sunt obligaţi să solicite Agenţiei Naţionale Arheologice efectuarea unui control preventiv în ceea ce priveşte prezenţa sau lipsa vestigiilor arheologice şi avizarea proiectelor prevăzute.

Iată noi întocmim acum scrisori pentru instituţiile de proiectare, pentru mai multe ministere de resort, pentru a informa şi preîntâmpina, despre necesitatea obligatorie de fapt de a aviza şi expertiza proiectele lor în ceea ce priveşte prezenţa sau lipsa vestigiilor arheologice.

În ceea ce-i priveşte pe oamenii simpli, aceiaşi lege prevede expres că atunci când se descoperă vestigii arheologice, bunuri culturale care potrivit legii aparţin domeniului public al statului, ei sunt obligaţi să anunţe reprezentanţii autorităţii publice locale în cursul a 48 de ore, iar primarul să anunţe Agenţia Naţională Arheologică a Ministerului Culturii, pentru a interveni şi salva aceste vestigii. Altfel urmează sancţiuni.

Aceiaşi lege, în articolul 47, stipulează anumite sancţiuni pentru încălcarea regimului juridic al protecţiei patrimoniului arheologic.”

Europa Liberă: În ce măsură – poate sub aspectul pedepselor prevăzute - legislaţia Republicii Moldova are darul de a proteja eficient bunurile de patrimoniu arheologic? De exemplu, când în joc sunt investiţii de milioane de euro în vreo construcţie uriaşă al cărei fundament distruge vestigii arheologice. Cum putem să ne imaginăm că cineva ar putea renunţa la această construcţie chiar sub ameninţarea unor sancţiuni, amenzi?

Vlad Vornic:
„În lumea civilizată, în UE sancţiunile sunt drastice. Specialiştii Ministerului Culturii au elaborat un proiect de modificare a codului penal şi contravenţional privind acest domeniu de protejare a patrimoniului arheologic.

Acest proiect deja aşteaptă de câteva luni bune să fie adoptat în Parlament. Avem anumite prevederi în codurile penal, civil, contravenţional actuale, cu sancţiuni clare în domeniul patrimoniului cultural, însă e nevoie de intervenit şi să adoptăm această lege cât mai urgent pentru a sancţiona drastic toţi devastatorii siturilor arheologice şi cei care nu respectă legea sau legislaţia în ansamblu privind protecţia patrimoniului cultural.

Europa Liberă: Mulţumim, dle Vornic.
XS
SM
MD
LG