Despre vizita premierului român la Chişinău, Constantin Tănase observă în „Timpul” că pentru prima dată un premier român este întâlnit cu proteste la Chişinău, iar cei care l-au fluierat nu sunt, cum ar părea logic să fie, reprezentanţii minorităţilor rusofone, ci... fanii preşedintelui României, Băsescu, nemulţumiţi de suspendarea acestuia de către „cuplul” Antonescu&Ponta.
În opinia editorialistului, o implicare prea partizană a R. Moldova în politica de la Bucureşti ar fi contraproductivă. „Pe termen lung, nici Chişinăul, nici Bucureştiul nu ar avea de câştigat din faptul că societatea moldoveană ar fi manipulată de anumite forţe politice şi grupuri de interese ostile interesului general naţional românesc.
Premierul român a dat asigurări că lucrurile bune din relaţiile dintre România şi R. Moldova vor continua, indiferent de situaţia politică din ţara sa. Totuşi, unii analişti politici au declarat pentru „Adevărul” că această vizită înainte de referendumul românesc are şi o conotaţie electorală. „Putem să tratăm semnarea acestor acorduri ca fiind un mesaj pozitiv, ce poate fi un argument în favoarea guvernului Ponta”, a comentat Cornel Ciurea, expert la IDIS Viitorul. „Prin aceste proiecte, România oferă oportunităţi economice, lucru ce poate trezi simpatii printre alegătorii de aici”, crede şi comentatorul politic Anatol Ţăranu.
Bătălia pentru duty-free lasă Guvernul fără rezerva de bani, constată Ion Preaşca într-un articol din aceeaşi publicaţie. Articolul se referă la litigiul iniţiat de omul de afaceri Franck Charles Arif şi compania sa Le Bridge contra R. Moldova la Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor Investiţionale prin care ţării noastre i se cer despăgubiri de 50 de milioane de euro. Plata acestora continuă să facă găuri în bugetul de stat, scrie autorul, adăugând observaţia dintr-un studiu al Expert-Grup că, în general, banii din rezerva Guvernului prevăzuţi pentru situaţii excepţionale şi urgenţe sunt chetuiţi deseori în Moldova în alte scopuri.
„Economist” notează că din cei 496 milioane de lei achitaţi pentru salarii în anii 2010-2011, la întreprinderile de stat auditate, experţii Curţii de Conturi au constatat că doar 38% au constituit salariul tarifar, în timp ce 62% au fost premii şi suplimente. Majorările salariale sunt nejustificate, consideră experţii, în condiţiile în care activitatea economico-financiară a întreprinderilor este în declin şi se agravează de la un an la altul. De exemplu, în cazul companiilor din domeniul aviaţiei civile, profitul pentru 2011 faţă de 2009 s-a diminuat cu peste 49 milioane de lei. „Este greu de înţeles cum pe fundalul diminuării performanţelor sporurile salariale cresc”, îşi exprimă nedumerirea expertul economic de la Centrul Analitic Expert-Grup Rustam Romaniuc.
Tot în „Economist” Victor Ursu scrie că deşi ramura construcţiilor deţinea acum câţiva ani un rol central în dezvoltarea economică a R. Moldova, în prezent situaţia este dificilă pentru majoritatea dezvoltatorilor din ramură, care nu mai activează din cauza cererii reduse, dar şi a lipsei de bani. Per ansamblu, recesiunea din ramura construcţiilor a fost determinată de două şocuri majore: primul ţine de reducerea ofertei, iar al doilea de răcirea cererii. Preşedintele Federaţiei patronale în construcţii Pavel Caba a precizat pentru „Economist” că „piaţa în general stagnează, volumele lucrărilor în construcţii au descrescut cu peste 50% în primul trimestru din 2012 faţă de acelaşi trimestru al anului precedent”.
„Un pas înainte şi unul înapoi”, astfel Dmitri Romanovski descrie în „Moldavskie Vedomosti” evoluţia organizaţiilor non-guvernamentale în ultimii ani. Ziaristul face referinţă la Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile, făcut public de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), potrivit căruia situaţia ONG-urilor din R. Moldova ar fi mai bună decît a celor din Rusia, Uzbekistan, Georgia, dar mai proastă decît în România, Ucraina sau Armenia. Chiar dacă dependenţa de donatorii externi rămâne înaltă, circa 87% din sursele financiare, totuşi această cifră este în descreştere. În opinia experţilor, ONG-urile locale ar putea fi susţinute financiar dacă printr-o lege, cetăţenii ar avea posibilitatea sa directioneze 2% din impozitul pe venit catre o entitate nonprofit.
