Linkuri accesibilitate

Cei doi comici vestiți ai politicii dâmbovițene au încercat să pună între paranteze și funcționarea statului de drept și separarea puterilor în stat.


Președintele interimar la Românei, Crin Antonescu, s-a trezit vorbind la Timișoara. Și și-a proiectat făptură plăpânda peste imaginea unui președinte american de la care a împrumutat o propoziție celebră, cu nonșalanța cu care Victor Ponta a împrumutat din cărțile altora pentru lucrarea de doctorat.

Rostită de John Kennedy, propoziția „Ich bin ein Berliner” a intrat în istorie. Spusă de Crin cel palid, într-un context care se potrivea ca nuca în perete, a stârnit zâmbete și, eventual, compasiunea de care are parte orice original ce se închipuie Napoleon. Putea să spună orice, sunt carcalean sau tulcean, era același lucru.

In plus, profesorul de istorie Crin Antonescu ignora faptul, că rostit lângă zidul Berlinului, discursul lui Kennedy era despre libertate, despre „marea diferență dintre lumea liberă și lumea comunistă”, iar propoziția exactă era „ca un om liber, sunt mândru să spun: Ich bin ein Berliner!”. Sunt un berlinez! Greu de înțeles pentru liderul unui partid istoric care, la douăzeci de ani de la căderea comunismului, este aliat cu moștenitorii comunismului și securității. Căci asta sunt colegii lui de alianță, Ion Iliescu și Dan Voiculescu.

In realitate, pronunțând cuvintele „Vreau, în numele românilor, să recăpătăm demnitatea națională, europeană, și să le spun în limba germană „Ich bin ein Berliner”, palidul Crin se băga în seamă, se dădea drept european, chiar berlinez, și arunca o pietricică în grădina guvernului de la Berlin. Care tocmai convocase ambasadorul român pentru a-i comunica profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile politice din România, la separarea puterilor în stat, la reducerea competențelor Curții Constituționale, după declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. E un domeniu în care s-a exersat, cu obrăznicia cunoscută, și Victor Ponta, după care și-a cerut scuze.

Insă de când exercită puterea în tandem, președintele interimar, Crin Antonescu și primul ministru, Victor Ponta, par a se întrece în a face din România un fel corabie a nebunilor, în care dreapta nu știe ce face dreapta. După vizita penibilă la Bruxelles, fiind expus criticilor și de la stânga și de la dreapta, Victor Ponta s-a angajat să răspundă în scris la o listă de „îngrijorări” ale Uniunii, primită de la președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. Crin Antonescu a sărit isteric. „Nu există așa ceva, nu avem un document în sensul acesta”. El, Crin, n-avea. Câteva zile mai târziu, Victor Ponta declara că a trimis răspunsurile la cele 11 întrebări puse de președintele Barosso.

Unii cred întemeiate cererile referitoare la respectarea statului de drept, la respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, la renunţarea la ordonanţele de urgenţă care afectează Constituţia și instituţiile fundamentale ale statului, dar că se abuzează în detalii care par a bate România cu pixul în cap. Însă abuzul de detalii este cauzat dublul limbaj practicat de Victor Ponta, când nu minte cu bună știință.

A declarat la Bruxelles că guvernul va organiza referendumul conform legii şi deciziei Curţii Constituţionale, cu prezența la urne a 50% plus unu din cei înscrişi în listele electorale. Revenit acasă a întors-o ca la Ploiești și a spus că „nu am angajat la Bruxelles promisiunea că va fi prag la referendum”. După care și Ponta și Antonescu au fost siliți să accepte cererile imperative de la Bruxellles.

Bate la ușă raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiție, din care nu va lipsi un apendice cu tevatura iscată de procedura de destituire a președintelui Traian Băsescu. Prilej cu care cei doi comici vestiți ai politicii dâmbovițene au încercat să pună între paranteze și funcționarea statului de drept și separarea puterilor în stat.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG