Linkuri accesibilitate

O lansare la Ambasada Cehiei la Chişinău.


Un număr al revistei cehe de literatură universală PLAV, consacrat scriitorilor din Republica Moldova, a fost lansat la Chişinău de către Ambasada Cehiei. Ediţia conţine traduceri din 9 autori, selecţia aparţinînd unui grup de traducători de la Universitatea Carolina din Praga, în frunte cu Jiří Našinec. Mai multe detalii de la Lucia Diaconu:

Jiří Našinec a tradus peste 40 de cărţi din limba română în cehă, iar în 2007 a luat prestigiosul premiu Magnesia Litera pentru cea mai bună traducere a anului în limba cehă cu romanul lui Petru Cimpoeşu Simion Liftnicul. Lui Jiří Našinec îi şi aparţine ideea numărului dedicat în întregime literaturii din Basarabia.

Jiří Našinec

Jiří Našinec

„Am pus-o la cale imediat după ce a apărut un număr dedicat literaturii româneşti. Atunci am stat de vorbă cu redactorul-şef şi am stabilit că urmează să scoatem şi un număr dedicat literaturii din Basarabia. Selecţia am făcut-o eu, numai că după aceea au venit cu iniţiativa nişte absolvenţi de-ai noştri şi datorită lor au apărut, de exemplu, Paula Erizanu sau fragmentul din romanul lui Nicolae Dabija. Înainte de revoluţie la noi nu apărea decît Ion Druţă.”

În ediţia consacrată scriitorilor din Moldova a revistei PLAV au încăput 9 autori, cu cele mai diferite vîrste şi viziuni literare, între care şi Paula Erizanu, singura prezentă cu un ciclu de poezie.

Revista este editată în Cehia de un grup de tineri şi nu este prima dată cînd publică autori aparţinînd unor literaturi puţin sau aproape deloc cunoscute. Lucru pe care l-a remarcat în cadrul lansării la Chişinău a acestui număr al PLAV-ului şi ambasadorul Cehiei Jaromir Kvapil.

Jaromir Kvapil (stânga), Marius Lazurca (centru) şi Andrei Burac

Jaromir Kvapil (stânga), Marius Lazurca (centru) şi Andrei Burac

„Publicaţia aduce ceea ce nu se ştia, nu se ştia prea mult nici de cultura moldovenească în Cehia şi de aceea este foarte bine că au apărut aceşti scriitori şi poeţi moldoveni în Cehia. Şi nu numai atîta, avem şi un traducător foarte bun, Našinec se numeşte, care s-a specializat pot să spun în literatura moldovenească şi el traduce de mai mulţi ani foarte multe romane, nuvele şi altele care de fapt altfel n-ar fi cunoscute pentru că, la fel ca şi dumneavoastră, şi noi ne uităm mai mult spre vest. Şi cîteodată uităm de noi înşine, de prietenii noştri pe care îi avem de foarte multă vreme”.

Am întrebat-o pe tînăra scriitoare Paula Erizanu cum vede ea această apariţie a textelor sale într-o altă limbă:

Paula Erizanu

Paula Erizanu

„Mi se pare o oportunitate pentru care sînt foarte recunoscătoare. Mesajul pe care îl transmite un scriitor de cele mai dese ori este universal şi respectiv contează să audă cît mai multă lume, cît mai diferită, despre ce ai de spus.”

După 1990, odată cu desprinderea de forul scriitoricesc de la Moscova, scriitorii de la Chişinău au pierdut canalele de traducere care funcţionau în perioada sovietică şi au devenit mai puţin vizibili pentru străinătate, aşa încît tot mai puţini condeieri moldoveni au apărut în traducere la edituri străine. Abia în ultimii ani cîţiva autori şi-au publicat texte peste hotare, preponderent cu sprijinul Institutului Cultural Român, instituţie care a susţinut financiar şi apariţia numărului revistei PLAV dedicat literaturii din Republica Moldova.
XS
SM
MD
LG