Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, în fialog cu Valentina Ursu:
Ion Sturza: „Este o vizită simbolică. Cred că din punct de vedere al mesajului transmis de către premier personal şi de elitele de la Bucureşti este unul bun. Ceea ce înseamnă că Moldova rămîne pe agenda politică şi pe agenda de relaţii externe a României, indiferent de ceea ce se întîmplă în România. Dar să nu excludem şi alt factor. România se află în plină campanie electorală legată de referendumul de suspendare a preşedintelui. Atît o parte, cît şi cealaltă, astăzi, se află în goana pentru votanţi. Cel puţin românii din Republica Moldova au demonstrat un activism foarte înalt în campaniile electorale. Şi deci, cred că contează. Nu trebuie să subestimăm şi această parte.”
Europa Liberă: Haideţi să ne referim la documentele bilaterale moldo-române care au fost semnate. Şi în primul rînd, vreau să ne referim la importanţa acestui gazoduct Iaşi-Ungheni, care aşa cum au declarat cei doi premieri ar putea să fie finalizată construcţia lui pînă la finele anului viitor.
Ion Sturza: „Este o construcţie simbolică. Gazoductul cîndva a fost gîndit pentru a securiza livrarea de gaze către România, către Iaşi, platforma industrială din Iaşi. Între timp lucrurile deja s-au inversat, Iaşul deja nu mai este o zonă industrială şi nu mai are nevoie de gaz, care trebuia să vină pe filiera Gazpromului. Şi acest gazoduct revărsat înspre Republica Moldova şi astăzi am putea spune că ne securizează livrarea de gaz către zona Ungheni-Bălţi. De fapt, e un consum relativ mic de gaz. Dar din punct de vedere tehnic trebuie să spunem că ţeava va fi, dar trebuie să ne gîndim unde va fi şi gazul.”
Europa Liberă: Dar unde va fi?
Ion Sturza: „În zona respectivă nu există o cantitate suficientă de gaz care ar putea să fie exportată către Republica Moldova. Mai mult ca atât, în România există o interdicţie legală, la nivel de lege, a exportului de gaz. Pentru Republica Moldova ar fi un export de gaz. Tehnic vorbind, comercial vorbind sunt multe întrebări. Cu ce preţ va fi comercializat gazul. Pentru că în România gazul este mai scump decît în Republica Moldova, dacă vorbim de gazul comercializat pe piaţa liberă. Sunt probleme la nivel tehnic, comercial, dar cred că este mai mult o construcţie simbolică, care arată alt mod de abordare a relaţiilor bilaterale cu România de la cele patetice, de la podurile virtuale de flori, la poduri reale, gazoduct, energetică. Deci, din punct de vedere simbolic este un lucru foarte important, dar nu este o noutate. Acest gazoduct a fost fixat la nivel de hotărîre încă de guvernele precedente. ”
Europa Liberă: Acum au ridicat la nivel de interes naţional pentru ambele state, construcţia gazoductului.
Ion Sturza: „Mă bucur pentru că deşi agenda relaţiilor bilaterale este extrem de intensă şi practic a fost epuizată în cadrul vizitelor la nivel înalt. Trebuia ceva şi pentru agenda vizitei de astăzi.”
Europa Liberă: Putem crede că o conotaţie mai pragmatică ar fi în domeniul energetic?
Ion Sturza: „Greu de spus. Încă sunt foarte mari discrepanţele tehnice între cele două sisteme energetice, începînd de la frecvenţă şi de la infrastructura de transport a energiei electrice şi terminând cu problemele economice. Pînă cînd oferta de energie electrică care vine din Transnistria sau din Ucraina este net mai avantajoasă ca preţ, sincronizarea sistemelor energetice. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să facem paşi în direcţia de a ne sincroniza sistemele energetice, de a avea pregătită infrastructura de transport şi de a cupla sistemul energetic moldovenesc la cel european.”
Europa Liberă: Pentru asta cred că şi a fost semnat acest protocol privind colaborarea în domeniul securităţii energetice.
Ion Sturza: „Doamna Valentina, eu care cunosc lucrurile acestea nu numai din presă, dar şi din interior, vreau să vă spun că aceleaşi teme sunt de 15 ani în agenda întîlnirilor bilaterale. În realitate s-a mişcat foarte puţin atunci cînd vorbim de infrastructura relaţiilor între cele două ţări: drumuri, căi ferate, linii de energie, gazoduct ş.a.m.d. şi ar fi bine ca totuşi ca pînă la sfîrşit ceva din aceste lucruri să se întîmple. Să nu repetăm aceleaşi protocoale, intenţii, memorandumuri de înţelegere şi nimic să nu să se mişte.”
Europa Liberă: Ce părere aveţi dvs. despre tinerii care îşi fac studiile în România? pentru că şi cu ocazia vizitei domnului Ponta la Chişinău s-a semnat pentru un termen de trei ani un protocol în domeniul educaţiei. Anual, deocamdată, doar 5 mii de burse pentru tinerii din Moldova oferă statul român.
Ion Sturza: „Deja se pare că este inflaţie. Sunt nişte cifre care nu sunt sustenabile din punct de vedere al calităţii selecţiei copiilor care merg în România la studii. Pe de altă parte, nici aceste burse care sunt în România, nici pe departe astăzi nu sunt la instituţiile care contează şi nu la nişte fabrici de diplome. E bine că copiii merg la studii în România, dar sunt două probleme. Problema de selecţie riguroasă a candidaţilor. Şi a doua problemă este capacitatea lor de a reveni şi de a se reintegra în Republica Moldova. Pentru că majoritatea din ei din păcate nu mai revin acasă, se opresc undeva în România sau pleacă mai departe. Moldova nu este atractivă astăzi pentru tinerii noştri.”
Europa Liberă: Şi în concluzie, ce notă daţi acestei vizite?
Ion Sturza: „Ceea ce vreau să-mi doresc şi doresc ca premierul român să poată să aibă vizite şi să fie acceptat după această controversată perioadă pe care o trece România. Să fie acceptat nu numai la Chişinău în vizită, dar şi în alte capitale europene. ”
Ion Sturza: „Este o vizită simbolică. Cred că din punct de vedere al mesajului transmis de către premier personal şi de elitele de la Bucureşti este unul bun. Ceea ce înseamnă că Moldova rămîne pe agenda politică şi pe agenda de relaţii externe a României, indiferent de ceea ce se întîmplă în România. Dar să nu excludem şi alt factor. România se află în plină campanie electorală legată de referendumul de suspendare a preşedintelui. Atît o parte, cît şi cealaltă, astăzi, se află în goana pentru votanţi. Cel puţin românii din Republica Moldova au demonstrat un activism foarte înalt în campaniile electorale. Şi deci, cred că contează. Nu trebuie să subestimăm şi această parte.”
Europa Liberă: Haideţi să ne referim la documentele bilaterale moldo-române care au fost semnate. Şi în primul rînd, vreau să ne referim la importanţa acestui gazoduct Iaşi-Ungheni, care aşa cum au declarat cei doi premieri ar putea să fie finalizată construcţia lui pînă la finele anului viitor.
Ion Sturza: „Este o construcţie simbolică. Gazoductul cîndva a fost gîndit pentru a securiza livrarea de gaze către România, către Iaşi, platforma industrială din Iaşi. Între timp lucrurile deja s-au inversat, Iaşul deja nu mai este o zonă industrială şi nu mai are nevoie de gaz, care trebuia să vină pe filiera Gazpromului. Şi acest gazoduct revărsat înspre Republica Moldova şi astăzi am putea spune că ne securizează livrarea de gaz către zona Ungheni-Bălţi. De fapt, e un consum relativ mic de gaz. Dar din punct de vedere tehnic trebuie să spunem că ţeava va fi, dar trebuie să ne gîndim unde va fi şi gazul.”
Europa Liberă: Dar unde va fi?
Ion Sturza: „În zona respectivă nu există o cantitate suficientă de gaz care ar putea să fie exportată către Republica Moldova. Mai mult ca atât, în România există o interdicţie legală, la nivel de lege, a exportului de gaz. Pentru Republica Moldova ar fi un export de gaz. Tehnic vorbind, comercial vorbind sunt multe întrebări. Cu ce preţ va fi comercializat gazul. Pentru că în România gazul este mai scump decît în Republica Moldova, dacă vorbim de gazul comercializat pe piaţa liberă. Sunt probleme la nivel tehnic, comercial, dar cred că este mai mult o construcţie simbolică, care arată alt mod de abordare a relaţiilor bilaterale cu România de la cele patetice, de la podurile virtuale de flori, la poduri reale, gazoduct, energetică. Deci, din punct de vedere simbolic este un lucru foarte important, dar nu este o noutate. Acest gazoduct a fost fixat la nivel de hotărîre încă de guvernele precedente. ”
Europa Liberă: Acum au ridicat la nivel de interes naţional pentru ambele state, construcţia gazoductului.
Ion Sturza: „Mă bucur pentru că deşi agenda relaţiilor bilaterale este extrem de intensă şi practic a fost epuizată în cadrul vizitelor la nivel înalt. Trebuia ceva şi pentru agenda vizitei de astăzi.”
Europa Liberă: Putem crede că o conotaţie mai pragmatică ar fi în domeniul energetic?
Ion Sturza: „Greu de spus. Încă sunt foarte mari discrepanţele tehnice între cele două sisteme energetice, începînd de la frecvenţă şi de la infrastructura de transport a energiei electrice şi terminând cu problemele economice. Pînă cînd oferta de energie electrică care vine din Transnistria sau din Ucraina este net mai avantajoasă ca preţ, sincronizarea sistemelor energetice. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să facem paşi în direcţia de a ne sincroniza sistemele energetice, de a avea pregătită infrastructura de transport şi de a cupla sistemul energetic moldovenesc la cel european.”
Europa Liberă: Pentru asta cred că şi a fost semnat acest protocol privind colaborarea în domeniul securităţii energetice.
Ion Sturza: „Doamna Valentina, eu care cunosc lucrurile acestea nu numai din presă, dar şi din interior, vreau să vă spun că aceleaşi teme sunt de 15 ani în agenda întîlnirilor bilaterale. În realitate s-a mişcat foarte puţin atunci cînd vorbim de infrastructura relaţiilor între cele două ţări: drumuri, căi ferate, linii de energie, gazoduct ş.a.m.d. şi ar fi bine ca totuşi ca pînă la sfîrşit ceva din aceste lucruri să se întîmple. Să nu repetăm aceleaşi protocoale, intenţii, memorandumuri de înţelegere şi nimic să nu să se mişte.”
Europa Liberă: Ce părere aveţi dvs. despre tinerii care îşi fac studiile în România? pentru că şi cu ocazia vizitei domnului Ponta la Chişinău s-a semnat pentru un termen de trei ani un protocol în domeniul educaţiei. Anual, deocamdată, doar 5 mii de burse pentru tinerii din Moldova oferă statul român.
Ion Sturza: „Deja se pare că este inflaţie. Sunt nişte cifre care nu sunt sustenabile din punct de vedere al calităţii selecţiei copiilor care merg în România la studii. Pe de altă parte, nici aceste burse care sunt în România, nici pe departe astăzi nu sunt la instituţiile care contează şi nu la nişte fabrici de diplome. E bine că copiii merg la studii în România, dar sunt două probleme. Problema de selecţie riguroasă a candidaţilor. Şi a doua problemă este capacitatea lor de a reveni şi de a se reintegra în Republica Moldova. Pentru că majoritatea din ei din păcate nu mai revin acasă, se opresc undeva în România sau pleacă mai departe. Moldova nu este atractivă astăzi pentru tinerii noştri.”
Europa Liberă: Şi în concluzie, ce notă daţi acestei vizite?
Ion Sturza: „Ceea ce vreau să-mi doresc şi doresc ca premierul român să poată să aibă vizite şi să fie acceptat după această controversată perioadă pe care o trece România. Să fie acceptat nu numai la Chişinău în vizită, dar şi în alte capitale europene. ”
