Linkuri accesibilitate

„Secera” şi „ciocanul” nu vor dispărea în curînd fiindcă sînt întipărite în mentalul unor concetăţeni.


Se vorbeşte mult în ultimele zile despre condamnarea simbolurilor regimului totalitar comunist. Se vorbeşte în diferite feluri, unii zic că e un moment după care începe prăbuşirea Partidului Comunist, alţii spun că mare lucru nu s-a întîmplat de vreme ce simbolurile rămîn în sufletele multor indivizi, iar o lege a lustraţiei va întîrzia să apară.

Eu unul aş fi preferat ca „secera” şi „ciocanul” să fi fost abandonate chiar după prăbuşirea Uniunii Sovietice, ca nişte elemente care reprezintă lumea veche de la care noul stat R. Moldova parcă se desprinsese. Însă mulţi dintre concetăţenii noştri au perceput căderea URSS-ului ca pe o tragedie şi nu e de mirare că simbolurile sovietice au dăinuit atîta vreme.

Mă gîndesc că ar fi fost mult mai simpatic dacă „secera” şi „ciocanul” erau abandonate chiar de comuniştii înşişi, dacă abandonarea asta ar fi însemnat şi o transfigurare a comuniştilor moldoveni într-o formaţiune de stînga de tip european. Îmi amintesc că tot felul de lideri ai PCRM-ului ne vorbeau despre faptul că formaţiunea lor se dezice de teroarea stalinistă şi că e o expresie a timpurilor noastre. De ce dar şi blazonul să nu fie o expresie a actualităţii?

Dar se vede că PCRM-ul nu vrea să renunţe la simbolurile sovietice. Va renunţa oare după condamnarea din Parlament? E greu de prezis ce va fi, dată fiind intransigenţa lor care, pe paginile ziarului Comunistul, frizează deseori agresivitatea. Mesajul transmis mereu de această publicaţie nu prea lasă loc pentru îndoieli. Comuniştii sînt pe baricade şi declară că cetăţenii care îi sprijină „nu vor ierta regimului genocidul organizat împotriva poporului moldovenesc”.

În ceea ce priveşte condamnarea din Parlament aş zice că ea ridică cîteva semne de întrebare. Dacă tot se vorbeşte de importanţa istorică a acestui eveniment, de ce să nu fi fost făcută lepădarea de simbolurile trecutului în prezenţa unor reprezentanţi notorii ai societăţii? Sau poate că şi victimele regimului totalitar care mai sînt în viaţă ar fi trebuit să fie invitate la şedinţa istorică, aşa cum zicea un tînăr intelectual. Mă gîndesc că şi Biserica Ortodoxă, care a avut mult de suferit în perioada sovietică şi care e foarte activă în plan social, ar fi putut, la rigoare, să trimită nişte soli. Dar asta sînt nişte scenarii ficţionale, fireşte.

Realitatea e că, în ciuda condamnării din Parlament, „secera” şi „ciocanul” nu vor dispărea în curînd. Chiar dacă poliţia ar confisca toate tricourile cu simboluri comuniste, acestea din urmă vor mai rămîne multă vreme întipărite în mentalul unor concetăţeni.
XS
SM
MD
LG