Linkuri accesibilitate

De vorbă cu fostul emisar special al UE la Chişinău şi la negocierile pentru Transnistria, Kalman Mizsei.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Chişinăul şi Tiraspolul discută noi măsuri ce ar putea uşura viaţa oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Despre perspectiva reglementării transnistrene discutăm cu oaspetele ediţiei, fostul emisar special al Uniunii Europene în Republica Moldova şi negociator pentru Transnistria, Kalman Mizsei.

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Preşedinția irlandeză a OSCE a lăudat Chișinăul şi Tiraspolul pentru dialogul constructiv la negocierile în formatul 5+2, dar le-a cerut să-şi dubleze eforturile pentru a atinge progrese concrete. Ambasadorul Erwan Fouere a făcut declaraţia după noua rundă de negocieri purtată joi şi vineri la Viena care s-a axat mai ales pe teme socio-economice, legale şi umanitare. Următoarea rundă de convorbiri va avea loc tot la Viena în luna septembrie.

Într-o teleconferinţă Viena-Chişinău, vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat că deşi agenda ultimei runde nu a fost pe deplin parcursă, cele mai importante aspecte sociale economice au fost discutate, printre care şi libera circulaţie auto şi feroviară de pasageri şi de mărfuri între cele două maluri ale Nistrului:

Negociatorii de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski

Negociatorii de la Chişinău şi Tiraspol, Eugen Carpov şi Nina Ştanski

Eugen Carpov: „În primul rând a fost reiterată disponibilitatea ca anumite trenuri de pasageri să fie reorientate prin Bender şi Tiraspol. Un prim exemplu ar putea să-l constituie trenul spre Rostov. Vom examina şi alte posibilităţi spre alte destinaţii. În acelaşi timp am solicitat partenerilor noştri să iniţiem o discuţie despre asigurarea libertăţii circulaţiei pentru toate categoriile de cetăţeni între cele două maluri. Să nu mai fie grupuri de persoane care întâmpină restricţii. Toate procedurile care există să fie simplificate la maxim. Asta a fost solicitarea noastră.”

La rândul său, negociatorul transnistrean Nina Ştanski a spus că Tiraspolul revendică circulaţia fără evidenţă a locuitorilor regiunii, cetăţeni ruşi sau ucraineni, atunci când traversează frontiera Republicii Moldova. Nina Ştanski a spus că a primit asigurări din partea Chişinăului că se va lucra la acest subiect. Totodată, ea a spus că la Viena s-a discutat şi despre lucrările necesare pentru redeschiderea circulaţiei pe podul peste Nistru din regiunea satelor Bâcioc şi Gura Bâcului. Un alt subiect s-a referit la recunoaşterea diplomelor de studii din Transnistria şi situaţia celor 8 şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Adunarea Parlamentară a OSCE a făcut apel către Federaţia Rusă să reia şi să ducă la bun sfârşit procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor sale de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate în cadrul OSCE. Rezoluția a fost susţinută de toate delegațiile naținonale, cu excepția celor din Rusia şi Cipru. Iniţiatoarea rezoluţiei, Walburga Habsburg Douglas, preşedinta grupului pentru Moldova a subliniat nevoia unei interacţiuni mai strânse între al Adunarea Parlamentară a OSCE şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în vederea soluţionării diferendului transnistrean şi a spus că rezoluţia în cauză poate reprezenta un start important pentru lansarea acestei cooperări.

Parlamentul de la Chişinău a adoptat o hotărâre istorică prin care a interzis folosirea simbolurilor comuniste secera şi ciocanul în scopuri politice şi a condamnat crimele regimului comunist sovietic. Alianța pentru Integrarea Europeană a finalizat în felul acesta o inițiativă a fostului preşedinte interimar, liberalul Mihai Ghimpu, lansată cu doi ani şi jumătate în urmă. Partidul Comuniştilor condus de Vladimir Voronin este obligat să renunțe la simbolurile cu care câştigase de trei ori puterea din 2001 încoace. Comuniştii au criticat aspru votul, spunând că scopul urmărit este distrugerea opoziției şi că va contesta decizia la Curtea Constituţională. Totodată, parlamentul a stabilit amenzi de până la 10 mii de lei (aproape 1000 de dolari) pentru cei care folosesc simboluri comuniste. După adoptarea iniţiativei liberale, fracţiunea liberal-democrată a anunţat că va veni şi ea un proiect de condamnare a nazismului şi a tuturor regimurilor totalitare.

Premierul Vlad Filat crede că Moldova va afla în toamna anului viitor dacă are șanse să facă parte dintr-un eventual nou val al extinderii Uniunii Europene. În declarații făcute după o vizită la Tbilisi, unde a participat la discuții privind integrarea europeană, Filat a spus că un răspuns mai clar pentru aspirațiile europene ale Moldovei va veni la summitul Parteneriatului Estic care se va ține la Vilnius în toamna anului viitor. Deocamdată, Uniunea Europeană nu a promis nici uneia din țările Parteneriatului că o va primi într-o bună zi printre membrii ei.

***

Schimbările politice de la Tiraspol după venirea la putere a lui Evgheni Şevciuk, dar şi aspirațiile de integrare tot mai intense ale Chişinăului. Aceştia ar fi, în opinia fostului emisar special european la Chişinău Kalman Mizsei, factorii pozitivi ce ar putea contribui la avansarea negocierilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Cu fostul negociator al Uniunii Europene pentru Transnistria, Kalman Mizsei, a stat de vorbă Valentina Ursu:

Europa Liberă: Domnule Kalman Mizsei, se fac auzite voci care spun că problema transnistreană ar fi cu cele mai mari sanse de solutionare. Evolutiile din ultima vreme ar fi atât de încurajatoare?


Kalman Mizsei

Kalman Mizsei

Kalman Mizsei: Multe s-au schimbat în ultimii, să spunem, în ultimul un an şi jumătate. S-au schimbat multe. In primul rînd, în Transnistria. Avem în Transnistria o nouă conducere, după un scrutin oarecum democratic, care îi dă domnului Şevciuk legitimitate şi echipei lui, inclusiv Ninei Ştanski, care este implicată în negocieri. Cred că asta este o schimbare importantă. S-au schimbat şi abordările noii echipe a lui Şevciuk. Sunt mult mai moderne decît erau ale lui Smirnov. Smirnov avea o abordare mai iraţională, deşi n-aş sublinia asta, căci el înţelegea foarte bine interesele sale politice. Şevciuk priveşte mai mult către viitor. El îi înţelege pe transnistreni dintr-o perspectiva diferită pentru ca el se trage din Rîbniţa. Aşa că, din acest punct de vedere, este o schimbare pozitivă. Tot un fapt pozitiv este şi abordarea foarte consecventă a premierului Vlad Filat, care înţelege importanţa măsurilor de cîştigare a încrederii, concentrîndu-se nu numai asupra imaginii ample, ci înţelegind şi valoarea negocierilor şi nu doar ideea de suboronare. Şi asta cred că e un lucru foarte, foarte important. De aceea, situaţia acum este ceva mai bună. Sigur, Uniunea Europeană are acum mai multe probleme proprii, decît avea acum cîţiva ani, dar se pare
Sper ca Rusia să vină şi ea cu anumite iniţiative pozitive, cu o anume flexibilitate pentru negocierea unei soluţii...


că mai este încă o anumită atenţie acordată problemei transnistrene şi (la Chişinău) este un foarte competent ambasador al Uniunii Europene. Asa că, da, cred că exista cîteva elemente pozitive şi sper ca Rusia să vină şi ea cu anumite iniţiative pozitive, cu o anume flexibilitate pentru negocierea unei soluţii, dar pînă acum nu am remarcat acest lucru, nu am remarcat această schimbare pozitivă la Rusia.

Europa Liberă: Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a adoptat o nouă rezoluţie, în care i se cere Federaţiei Ruse să reia şi să finalizeze procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor sale de pe teritoriul R. Moldova, solicitând totodată transformarea mecanismului de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională sub un mandat (OSCE) internaţional. Care ar putea fi reacţia Moscovei dar si a Tiraspolului?

Kalman Mizsei: Cred că este un semnal politic important pe care l-a dat Adunarea Parlamentară a OSCE. Schimbarea componenţei (trupelor de menţinere a păcii) implicării internaţionale în conflictul transnistrean va fi o schimbare negociată. În acest sens nu cred că prea multe s-au schimbat pînă acum, dar este într-adevar o mai mare presiune asupra Rusiei pentru că ceea ce e adevarat este că după 20 de ani, aceasta formă de implicare internaţională de către forţele ruseşti de menţinere a păcii este demult depăşită... Aşa că este important ca implicarea internaţională să pună acum un accent mai mic pe aspectul militar şi mai mare pe dimensiunea juridică, pe operaţiunile poliţiei de a menţine ordinea, în timp ce negocierile de pace progresează, şi ar trebui să fie şi o implicare mai mare internaţională şi mai putin doar rusească şi care sa ţină cont de schimbarea realităţilor în conflictul transnistrean.

Europa Liberă: Credeti ca reprezentantii Chisinaului si Tiraspolului discuta pe marginea acestui subiect de dislocare in zona de securitate a trupelor de mentinere a pacii sub mandat international?

Kalman Mizsei: Despre acest subiect nu pot decît să speculez, pentru că eu nu particip la negocieri şi de aceea nici nu voi specula, pentru că nu va fi benefic pentru procesul de negocieri. O să las asta pe seama actorilor din aceste negocieri să decidă
Rusia, Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să discute mult şi misiunea de menţinere a păcii trebuie să îşi găseasca loc în agenda acestor convorbiri...


cum le vor aborda. Dar cred că aici este mai important ca negocierile importante, majore, sa aibă loc între Rusia, Uniunea Europeana - cu implicarea unora dintre membrii ei cei mai importanţi - şi Statele Unite. Cred ca SUA ar trebui să fie mult mai implicate decit sunt. Aceasta chestiune nu va fi decisă prin convorbiri între Chişinău şi Tiraspol. Pentru că este vorba de implicarea armatei si de simbolismul implicării militare, şi Rusia, Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să discute mult, nu neapărat în convorbiri oficiale, dar şi neoficiale, pentru că există o mulţime de probleme între aceşti parteneri şi misiunea de menţinere a păcii trebuie să îşi găseasca loc în agenda acestor convorbiri.

Europa Liberă: Ce statut ar trebui sa i se ofere Transnistriei? Unii spun ca cel mai mult Moscova ar insista pe federalizarea Moldovei. Asa sa fie?

Kalman Mizsei: Eu nu sunt un reprezentat oficial al Uniunii Europene în acest moment şi de aceea nu voi vorbi în numele ei, dar ceea ce pot spune este că ceea ce e important aici este ceea ce se propune şi să nu dăm o importanţă mult prea mare cuvintelor si conceptelor - de federalizare şi de stat unitar. Spania este un stat unitar care acordă autonomie foarte largă regiunilor ei şi o garantează prin Constituţie. Rusia este un stat federal cu o putere centrală foarte mare şi care acordă mult mai puţină autonomie republicilor federative care o compun. Aşadar, federalizare sau stat unitar - aceste două concepte în sine nu spun mare lucru. Dar ceea ce trebuie să recunoaştem, de asemenea, este si psihologia în jurul acestor concepte. La Chişinău, cînd se vorbeşte despre federalizare, oamenii se gîndesc imediat la planul Kozak. De aceea, este folositor să analizăm de ce planul Kozak nu a fost acceptat. Si nu a fost acceptat mai ales din două motive: unul, asa cum făcea deosebirea, foarte corect, domnul Socor in interviul cu Dvs., între a se acorda autonomie regiunii transnistrene şi intre a acorda o influenţă disproporţionată asupra deciziilor centrale sau de a da posibilitatea de a bloca deciziile centrale. Cu alte cuvinte, diferit de planul Kozak este de a se da într-adevăr o largă autonomie regiunii trransnistrene, dar să se păstreze proporţia în ceea ce înseamnă deciziile centrale. Transnistria ar putea avea nişte drepturi disproporţionate, dar foarte, foarte puţine, nu multe. Si cu siguranţă nu atit de multe ca în planul Kozak.
Multă lume în Chisinau se teme, pe bună dreptate, de o soluţie proastă. Exista o şansă pentru o soluţie proasta şi trebuie să luăm în considerare că trebuie să se evite o soluţie care ar paraliza structurile statului. Aceasta ar trebui să fie linia roşie pe care politicienii moldoveni şi cei europeni să aibă grijă să nu o treacă...


Este absurd ca Transnistria şi Găgăuzia să fi avut reprezentare în Parlament la acelaşi nivel cu restul întregii Moldove. Ceea ce s-ar fi tradus prin 3 elemente cu aceleaşi drepturi, astfel încit (Transnistra şi Găgăuzia) ar fi avut majoritate, ceea ce este absurd si este ceea ce propunea planul Kozak. Şi al doilea element sunt trupele ruseşti, pe care le instituia memorandumul Kozak, ceea ce a fost de neacceptat şi pentru OSCE, şi pentru americani, şi pentru NATO sau Uniunea Europeană. Aici, din nou „federalizarea” avea o conotaţie negativă. La Chişinău cînd cineva spune „federalizare”, toata lumea se gîndeşte la o influenţă extinsă a Rusiei. Proporţiile sunt foarte importante aici, dar denumirea nu este atit de importantă, cit este important ce drepturi constituţionale vor fi acordate Transnistriei - autonomie lărgită, dar drepturi la nivelul deciziei centrale doar puţin mai mari decît cele corespunzătoare mărimii ei. Iar aranjamentele constituţionale să fie garantate de o forţă de poliţie internaţională legală şi credibilă şi de alte mecanisme. Acesta ar fi să fie pachetul care este necesar în soluţionarea problemei transnistrene. Desigur că multă lume în Chisinau se teme, pe bună dreptate, de o soluţie proastă. Exista o şansă pentru o soluţie proasta şi trebuie să luăm în considerare că trebuie să se evite o soluţie care ar paraliza structurile statului. Aceasta ar trebui să fie linia roşie pe care politicienii moldoveni şi cei europeni să aibă grijă să nu o treacă. Dar altfel, cuvintele de stat federal sau unitar au numai o semnificaţie relativă.

Europa Liberă: Pe cat de judicios este sa vorbim despre unificarea Republicii Moldova, daca guvernarea de la Chisinau si-a propus sa mearga pe calea eurointegrarii, iar autoritatile de la Tiraspol prefera vectorul estic, mai precis aderarea la uniunea euroasiatica.

Kalman Mizsei: Realitatea este că Moldova vrea integrare europeană pentru că este cel mai bun lucru pentru cetăţenii ei. Si asta este valabil si pentru cei din regiunea transnistreana. Se vor ridica vizele, va exista comerţ liber şi se vor stînge legăturile cu investitorii europeni, cu Uniunea Europeana, cu cetăţenii europeni şi de toate astea vor beneficia şi transnistrenii. Să nu uităm că ideea „mitică” a legăturilor speciale ale
Se vor ridica vizele, va exista comerţ liber şi se vor stînge legăturile cu investitorii europeni, cu Uniunea Europeană, cu cetăţenii europeni şi de toate astea vor beneficia şi transnistrenii...


Transnistriei cu Rusia, este şi ea o idee relativă, pentru că, aşa cum ştim, în Transnistria sunt moldoveni, dar Uniunea Europeana ar putea face multe pentru respectarea drepturilor vorbitorilor de rusă, a ruşilor sau etnicilor ucraineni din regiune, dîndu-le drepturi lingvistice generoase, ceea ce cred că va fi foarte necesar. Asta cred că va fi foarte important pentru a îndeplini şi aspiraţiile celor din regiune. Mai mult, o eventuala integrare în Uniunea Europeană va întări şi legăturile economice puternice ale Transnistriei cu Rusia, pentru că investitorii ruşi vor fi interesaţi să investească aici, pentru a beneficia şi ei de o piaţa de desfacere mai mare, căci în ciuda actualei crize, Uniunea Europeana este cea mai mare piaţă de desfacere a lumii.

***

Europa Liberă: Dragi ascultători, în mai multe emisiuni ale noastre aţi avut ocazia să aflaţi opinia locuitorilor regiunii transnistrene despre eventualele soluţii ale conflictului transnistrean. I-am întrebat acum pe locuitori ai Chişinăului despre o eventuală reunificare a celor două maluri ale Nistrului:

- „Sperăm că va fi rezolvată, dar cum….”

- „Ar fi bine să fie integritate teritorială cum era cîndva.”

- „Desigur că aş vrea să fie împreună cu R. Moldova, pentru că totuşi e parte din ţara noastră.”

- „Eu cred că ar fi mai bine să facem o reîntregire teritorială şi naţională, să o aducem acasă.”

- „Ar fi mai bine să fim împreună, dar cu conflictul pe care îl au politicienii între ei cred că n-o să se rezolve niciodată.”

- „Din cauză că nu doresc cei de la guvernare cred că degrabă n-o să se rezolve, că-s mari interesele, şi dintr-o parte şi din alta.”

- „De unit aşa cum eram uniţi şi să fie zaconul şi pentru Transnistria, şi pentru noi totuna.”

- „Să fim împreună cu Transnistria. Trebuie să fim uniţi, nu să ne uităm uite ăsta-i din Transnistria, da ăsta-i din Moldova. Sîntem moldoveni şi trebuie să fim uniţi.”

- „El demult nu se rezolvă şi nici n-o să se rezolve niciodată.”

- „E un conflict fără sens, trebuie soluţionat pe cale paşnică: să ne reunim şi să trăim în pace ca mai înainte.”

- „Trebuie să se discute la un nivel mult mai înalt şi anume cei care au creat această problemă - Rusia.”


Europa Liberă: opinii, culese la întâmplare pe străzile Chişinăului.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG