Linkuri accesibilitate

Valeriu Prochnițchi: „fondurile se alocă într-un mod prea discreţionar, de multe ori fără relație cu urgenţele şi cu situaţiile excepţionale.”


Rezerve mari faţă de modul în care este folosit Fondul de rezervă de către Guvern. Un cunoscut analist economic constată că felul în care sunt cheltuiţi banii din acest fond ilustrează boli pe care le consideră cronice deja în actul guvernării - criza de capacitate şi de transparenţă. De ce? Vom auzi unele dintre răspunsuri de la Valeriu Prohniţchi, directorul centrului Expert-grup.

Europa Liberă: Concluzii surprinzătoare, dle Prohniţchi, în studiul pe care l-aţi publicat, privind modul în care este cheltuit Fondul de Rezervă de către guvern. Guvernele se perindă, iar năravurile rămân, iată, neschimbate inclusiv în privinţa acestui fond. Fond, ca să preiau explicaţiile Dvs., creat pentru a gestiona situații excepționale sau pentru a face față unor urgențe cu adevărat ieșite din comun. În primul rând de unde se ia, cum este creat acest fond şi cum este reglementată cheltuirea banilor acumulaţi în acest fond?

Valeriu Prochnițchi, la o dezbatere cu alți analiști în studioul Europei Libere

Valeriu Prochnițchi, la o dezbatere cu alți analiști în studioul Europei Libere

Valeriu Prohniţchi: „Acest fond, ca toate fondurile de stat, se formează din banii noştri. Statul nu are banii respectivi - este un lucru care trebuie înţeles de toţi cetăţenii. Iar cheltuirea banilor din acest fond este reglementată în special de un regulament aprobat de Parlament, care este foarte neclar.

Pentru că deşi legea privind sistemul bugetar spune în mod destul de clar că fondul de rezervă poate fi utilizat doar pentru finanţarea unor cheltuieli pentru finanţarea unor acţiuni noi, care nu au fost prevăzute la momentul elaborării bugetului de stat, regulamentul este mult mai generos şi dă voie ca din acest fond să fie finanţate diferite manifestări cultural-artistice, acordarea premiilor naţionale…”

Europa Liberă: Dar cum se iau aceşti bani?

Valeriu Prohniţchi:
„Prin hotărâre de guvern.”

Europa Liberă: De ce criza de capacitate şi de transparenţă în actul de guvernare, cum apreciaţi cu destulă tărie, este ilustrat foarte clar de povestea cu Fondul de Rezervă?

Valeriu Prohniţchi:
„Pentru că banii din acest fond sunt alocaţi din punctul meu de vedere într-un mod prea discreţionar. Nu sunt acum pe poziţii să afirm că aceşti bani sunt alocaţi inclusiv pe criterii de afiliere politică. Vom studia în continuare cum alocarea banilor respectivi se corelează cu culoarea politică a beneficiarilor lor, dar felul în care se iau deciziile despre alocarea acestor bani este total lipsit de transparenţă şi ţin să afirm că se alocă într-un mod prea discreţionar, care de multe ori treabă nu are cu urgenţele şi cu situaţiile excepţionale.”

Europa Liberă: Îmi amintesc de surprizele pe care le avea mulţi care aflau, prin desecretizarea unor decizii de către actuala guvernare, despre bunul plac cu care se cheltuiau banii de către precedenta guvernare. Acum, din câte constat pe baza concluziilor dvs., actualul guvern nu face notă discordantă cu nimic sau aproape cu nimic.

Valeriu Prohniţchi:
„În linii mari, văd şi eu acelaşi mod de comportament. Se pare că declaraţiile reformatoare sunt niţel mai slabe decât inerţia instituţională.”

Europa Liberă: Haideţi să reluăm cazurile de noutate excepţională care au fost finanţate pe parcursul anilor 2011-2012. Măcar un exemplu-două, dle Prohniţchi, deşi nu mă pot abţine să nu prezint măcar unul dintre dânsele care mi s-a părut absolut neaşteptat, un eveniment care trebuia neapărat finanţat din acest fond: este vorba despre Revelion, de manifestările de Revelion. Asta chiar se întâmplă extrem de rar.

Valeriu Prohniţchi:
„Da. Este într-adevăr un exemplu extrem. Dar sunt şi alte exemple. În 2011, bunăoară, din fondul de rezervă au fost finanţate acţiunile care erau legate de celebrarea aniversării a 20 de ani a Republicii Moldova. Or, ştiam încă din 2001 că peste 10 ani Moldova va împlini 20 de ani.”

Europa Liberă: Poate justificarea a fost că se întâmplă o dată la 20 de ani, totuşi, numai şi e surprinzător şi acest lucru…

Valeriu Prohniţchi:
„Probabil. Sumele alocate pentru aceste activităţi sunt foarte mari. Ele au fost alocate din punctul meu de vedere într-un mod totalmente lipsit de transparenţă. Nu este clar de ce autorităţile care au participat la organizarea paradei militare, a activităţilor cultural-artistice legate de acest eveniment important nu au inclus aceşti bani în bugetele lor obişnuite care sunt aprobate de Parlament şi au preferat că aceste activităţi să fie finanţate din fondul de rezervă, fond care, dacă e să spunem lucrurile pe şleau, este de fapt în afara controlului parlamentar.”

Europa Liberă: Sperăm să găsim în următoarele zile vreun responsabil de la Guvern care să dorească să comenteze concluziile Dvs. şi eventual să explice de ce s-a întâmplat. Totuşi, din punctul dv. de vedere, despre ce mai degrabă este vorba? Actul guvernării este un act destul de complex, uneori se mai uită, se scapă din vedere. Deci, despre ce este vorba? Despre o scăpare, un lapsus firesc sau e o tradiţie păguboasă, viciată?

Valeriu Prohniţchi:
„Eu am impresia că e o combinaţie dintre lipsa de responsabilitate, motivaţie foarte slabă din partea funcţionarilor publici, salariul cărora nu depinde de performanţele pe care le înregistrează în activitate. Şi probabil că este vorba şi despre un fel de tradiţie proastă care se perindă de la an la altul ca din fondul de rezervă să fie finanţat tot ce a fost uitat la planificarea bugetului.”

Europa Liberă: Mai ales că asigurarea transparenţei şi eficienţei utilizării acestor resurse nu necesită, dacă e să vă citez, eforturi lipsite din comun pentru a fi aduse la bun sfârşit?

Valeriu Prohniţchi:
„Nu necesită eforturi lipsite din comun, dar ar şi putea avea un impact extraordinar de pozitiv pentru guvern. Pentru că este una să asiguri reforma justiţiei, un lucru care îşi ia patru ani şi toată cariera politică, şi cu totul altceva este să asiguri transparenţa în utilizarea banilor publici. Cetăţeanul ar înţelege că trăim vremuri dificile acum. Bugetul este auster, dar cel puţin banii pe care îi avem sunt cheltuiţi într-un mod judicios şi transparent.”

Europa Liberă: Din cele 51,25 milioane de lei cheltuiți în 2011, 18,13 milioane au fost trecuți la capitolul „confidențial”. Cum şi de ce apare iarăşi acest confidenţial şi cât de firesc e?

Valeriu Prohniţchi:
„Este firesc să fie în general măsuri cu caracter confidenţial care ţin de securitatea statului, securitatea aleşilor. Dar atunci când cheltui 18 milioane din 51 în scopuri confidenţiale, mi se pare totuşi o practică exagerată.”

Europa Liberă: Dar cine decide asupra caracterului confidenţial sau secret al cheltuirii unor sume? Secrete există chiar şi în orice familie, dar totuşi.

Valeriu Prohniţchi:
„Există o lege privind secretul de stat şi atunci când guvernul consideră că anumite activităţi se încadrează în această lege, hotărârile respective se iau în şedinţe care nu sunt publice.”

Europa Liberă: Aţi legat în studiul dv. modul de cheltuire a banilor cu seceta de acum şi m-a impresionat cifra care a fost alocată pentru diferite probleme ale agriculturii de exemplu. E vorba despre vreo 13 procente?

Valeriu Prohniţchi:
„În 2010-2012, cam 12 milioane de lei au fost utilizaţi pentru a acoperi consecinţele pentru anumite situaţii excepţionale.”

Europa Liberă: O cifră relativ mai mică pentru alte cheltuieli care nu au fost surprinzătoare şi care puteau să se regăsească în bugetul de stat?

Valeriu Prohniţchi:
„Sigur. Spre exemplu, 23 de milioane au fost utilizaţi doar pentru deplasările oficialilor peste hotare. A propos, o altă practică extrem de dăunătoare, ca deplasările peste hotare, conferinţele, recepţiile să fie finanţate din fondul de rezervă. Pentru că asemenea activităţi, suntem deja la 20 de ani de independenţă, deşi uneori uităm despre asta, şi având practica planificării bugetelor de aproape 20 de ani, este mai mult sau mai puţin clar care este incidenţa, frecvenţa acestor deplasări. Aceste deplasări trebuie să fie bugetate în bugetele autorităţilor care le organizează, şi nu din fondul de rezervă.”

Europa Liberă: Iată că la noi se finanţează aceste deplasări şi mai puţin pierderile dureroase suportate acum de populaţie, nu?

Valeriu Prohniţchi:
„Da. Din fondul de rezervă în 2010-2012 au fost cheltuite în total 23 de milioane de lei pentru deplasări, conferinţe, adică de două ori mai mult decât pentru finanţarea înlăturării unor consecinţe ale evenimentelor cu caracter excepţional. Despre ce fel de fond de rezervă mai vorbim de fapt?”

Europa Liberă: Deci fond de rezervă care poate fi tratat cu foarte multe rezerve.

Valeriu Prohniţchi: „Da. Cred că am putea să utilizăm această sintagmă.”
XS
SM
MD
LG