Linkuri accesibilitate

Extrase din mediile de informare internaționale referitoare la evoluțiile politice din România.


Este România mai rea decît Ungaria?”, se intitulează un comentariu publicat în ediția online a cunoscutului săptămînal britanic The Economist. Comentariul pornește de la avertismentul extrem de sever formulat de purtătorul de cuvînt al Uniunii Europene la 7 iulie, care aprecia că „succesiunea” de evenimente de pînă acum „pune în pericol toate progresele făcute în ultimii cinci ani de respectare într-un grad mai mare a statului de drept [...] și a independenței justiției.”

Autorul amintește și de acei parlamentari germani care s-au exprimat în favoarea posibilității ca României să-i fie suspendate drepturile de vot în cadrul Uniunii Europene, o sancțiune „nucleară” - se scrie în The Economist -, ce a fost utilizată doar odată, la sfîrșitul anilor '90 în cazul Austriei, după venirea la guvernare a Partidului zis al Libertății, de extremă dreapta. Ideea a fost adusă din nou în discuție anul trecut cînd guvernul Ungariei a modificat Constituția adoptînd o serie de măsuri controversate ce au pus judecătorii, Banca Centrală și mediile de informare sub controlul partidului lui Orban.

Săptămînalul britanic citează o apreciere făcută pentru un corespondent al său la Bruxelles de o oficialitate a Uniunii Europene potrivit căreia „lucrurile sînt și mai grave în România”. Și aceasta deoarece „ei nu schimbă Constituția. Ei o încalcă”.

Autorul afirmă că
„Lucrurile sînt și mai grave în România”. Și aceasta deoarece „ei nu schimbă Constituția. Ei o încalcă”.

„nimeni nu pricepe cu adevărat la Bruxelles de ce guvernul Ponta este atît de pornit în ignorarea legislației în vigoare și acționează cu atîta rapiditate pentru a pune instituțiile statului - în special justiția - sub controlul de partid. Este cu atît mai greu de înțeles cu cît Dl. Ponta este pe punctul să cîștige alegerile generale din toamnă.

Potrivit declarației dată săptămînalului The Economist de oficialitatea Uniunii Europene, „sîntem cu totul surprinși. Dar ei [Ponta-Antonescu] fac o greșeală atunci cînd cred că pot face orice vor, nu mai sîntem în anii 1990”.

Autorul comentariului britanic inventariază în continuare sancțiunile ce ar urma să fie impuse României, pe lîngă suspendarea dreptului de vot decizional, anume înghețarea acordării fondurilor primite din partea Uniunii Europene, plățiile fiind deja suspendate cu începere de la 1 iulie și, sancțiunea cea mai probabilă ca șanse de a fi adoptată, blocarea accesului României la spațiul Schengen.

Concluzia articolului din The Economist nu este de loc optimistă: „Pentru cît timp va mai putea dl. Ponta să se mențină la putere, rămîne de văzut. In mod cert însă, viitoarea lui prezență la summitul Uniunii Europene nu va fi binevenită”.


Intre timp, într-un interviu acordat astăzi ziaristului Dirk-Oliver Heckmann, pentru postul de radio german Deutsche Welle, Elmar Brok, președintele Comitetului de Politică Externă al Parlamentului European a declarat fără menajamente „Nu am văzut niciodată așa ceva într-o țară care se definește singură drept o democrație. Împotriva tuturor reglementărilor, pozițiile cheie din țară sînt preluate cu repeziciune de elemente ale guvernului. [...] Lucrul cel mai grav este că guvernul are autoritatea legală de a emite un decret de urgență pentru a suspenda prerogativele Curții Constituționale.”

Elmer Brok este ferm atunci cînd declară pentru Deutsche Welle că: „Este o violare clară a principiilor Uniunii Europene. Domnia legii și domnia democrației sînt ancorate în Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, iar acel articol permite UE să acționeze împotriva statelor care violează aceste principii”.

Dar, nu toate oficialitățile de la Bruxelles sînt de acord. Martin Schulz, președintele social-democrat al Parlamentului European susține că nu crede că România ar fi violat tratatul, iar Hannes Swoboda, președintele fracțiunii social-democrate din PE are rezerve spunînd că procedura de demitere a președintelui este permisă de Constituție.

Elmar Brok explică însă pentru Deutsche Welle că motivul
Nu poți da la o parte o Curte Constituțioanlă cu o majoritate simplă sau cu o ordonanță guvernamentală.

acestor europarlamentari l-ar constitui „frăția socialistă” și că „dacă procedura de demitere a cuiva este acceptabilă, în schimb nu este acceptabil ca printr-o ordonanță guvernamentală decizia Curții Constituționale și semnificația procedurii să fie pur și simplu anulate. Nu poți da la o parte o Curte Constituțioanlă cu o majoritate simplă sau cu o ordonanță guvernamentală. Așa ceva este o violare clară a Constituției și, în cazul dat, făcută pentru a atinge obiective politice”.

In interviul cu Deutsche Welle, Elmar Brok judecă cu extremă serveritate clasa politică românească, spunînd între altele: „Socialiștii au făcut deja lucruri teribile în România, în anii 1990 și acum revin la o atitudine similară. Cred că, pe plan mental, ei nu au efectuat cu adevărat tranziția de la vechea dictatură spre democrație”.


Același tip de observații au apărut și în ediția online a revistei Der Spiegel la rubrica „Lumea văzută de la Berlin”. Titlul relatării, care citează opinii și din alte mari ziare germane, este „Un ʻproces spectacol umilitorʼ în România”. Autorul notează că „România are o relație de dragoste și ură îndelungată cu Traian Băsescu”, subliniind că „Europa acordă o atenție particulară evoluțiilor, datorată preocupării că Ponta încalcă domnia legii i transformă România într-o altă oaie neagră a Uniunii Europene, după modelul Ungariei.”

In Der Spiegel se notează că „nu sînt mulți care sînt pregătiți să-l plîngă pe Băsescu” și aceasta deoarece a prezidat peste o serie de măsuri de austeritate cu totul nepopulare... Mulți români au apărut mai preocupați zilele acestea să se protejeze de căldura caniculară, decît să facă presiuni asupra oamenilor lor politici.”

Revista germană reia altfel extrasele cele mai semnificative din marile cotidiane, între care cel financiar, de mare influență, Handelsblatt, în care se scrie: „Cazul Ungariei oferă un precedent pentru felul în care Uniunea Europeană ar trebui să trateze acum cu România. La începutul acestui an, UE a suspendat plățile pentru fondurile acordate de Bruxelles, fiindcă Ungaria a părut să gîndească și ea că nu are nevoie să respecte reglementările UE. De atunci, Ungaria a reacționat la presiunea Bruxelles-ului și a făcut schimbările necesare. Cu trei ani în urmă, România - care se confruntă cu probleme economice importante - a fost silită să ceară ajutor Fondului Monetar Internațional. Fără miliardele primite ca ajutor de la Washington, Bucureștiul ar fi falimentat repede. Cu alte cuvinte, Victor Ponta ar trebui să fie foarte conștient ce înseamnă o reducere a fondurile de la Bruxelles pentru țara lui.”

In cotidianul de centru-stînga de la München, Suddeutsche Zeitung, se apreciază: „Este bine și corect că reprezentanții Uniunii Europene trag alarma referitor la România. E păcat că nu au făcut-o mai repede și cu voce la fel de tare ca în cazul liderului ungur, Victor Orban. [...] Poporul român are nevoie ca Uniunea Europeană să ceară liderilor lor să adere la principiile democratice.”

Opinii identice au fost publicate și de cotidianul de centru-dreapta, Frankfurter Allgemeine Zeitung, care subliniază că: „De cînd a preluat puterea guvernul lui Victor Ponta, separarea puterilor în stat a devenit fluidă. Parlamentul a luat asupra lui atît să facă legile cît și să le interpreteze. Guvernul abuzează de ordonanțele de urgență ca instrument. Iar politicienii opoziției sînt plasați sub o presiune imensă.”

Iar în ediția germană a cotidianului Financial Times se conchide: „Uniunea Europeană trebuie să ia o poziție clară - nu pentru un protagonist în defavoarea celuilalt, dar în favoarea instituțiilor democratice și a domniei legii. Altfel, credibilitatea întregii uniuni politice este în joc.”
XS
SM
MD
LG