Linkuri accesibilitate

Ţăranii nu s-au asigurat de riscurile secetei


Piaţa asigurărilor în agricultură a fost liberalizată, însă fermierii nu se grăbesc să-şi procure o poliţă.

Deşi munca le este amenințată mereu de capriciile vremii, și deși statul îi ajută cu bani să se asigure, ţăranii nu se grăbesc să apeleze la companiile de asigurare. Circa 500 de producători agricoli şi-au asigurat recolta în acest an, aceştia având în proprietate sau gestiune doar 3 la sută din terenurile cultivate din întreaga ţară. Încă și mai puţini sunt producătorii agricoli care s-au asigurat de riscurile secetei. Relatează Alla Ceapai.

Ivan Curjos gestionează terenuri cu o suprafaţă de 2400 de hectare. Mai bine de 6 ani producătorul agricol îşi asigură plantaţiile începînd de la culturile cerealiere de toamnă, până la floarea soarelui, de vie şi livezile:

„Poate noi nu avem posibilitate tot, tot să asigurăm, dar eu asigur vreo 30-40 la sută din toate suprafeţele. Plătim pe an vreo 200 de mii de lei la compania de asigurări. Chiar şi anul acesta în rezultatul temperaturilor scăzute iarna, au îngheţat 60 de hectare de rapiţă şi în rezultat noi am primit 87 de mii de lei de la compania de asigurări, adică toate cheltuielile făcute pentru plantarea rapiţei. Acum doi ani a fost grindină şi mi-au întors 120 de mii pentru struguri. Într-un an mi-au întors pentru floarea soarelui, tot a bătut grindina.”

Europa Liberă: Dar pentru secetă v-aţi asigurat?

„Iată asta nu am făcut-o şi foarte rău îmi pare că nu am făcut asigurare la secete excesive. Nu am făcut-o în lipsa de finanţe. Pentru că numai pentru secetă nu se asigură. Se asigură pentru doi factori secetă şi grindină, sau îngheţ şi secetă. Dar costă de două ori mai mult.”

În prezent compania de asigurări acoperă riscuri în agricultură precum: căderi de grindină, furtuni, inundaţii şi temperaturi scăzute. Cît priveşte secetele excesive, asiguratorii sunt mai prudenţi, spune şeful secţiei asigarare agro de la compania Moldcargo Ion Buza:

„Seceta are loc aproape în fiecare an sau peste un an aceste riscuri nu pot fi acoperite numai din asigurare. Fiindcă dacă riscul se produce o dată în 3-4 ani compania de asigurări formează rezerve pentru a achita riscul care se produce. Dar dacă secetă avem aproape în fiecare an, da, asigurarea poate să soluţioneze anumite probleme, însă aici sunt alte criterii de combatere a secetei, e vorba de irigaţie, soiuri şi hibrizi rezistenţi, e vorba de tehnologii moderne.”

Parte din responsabilitate revine nu doar companiilor de asigurări, ci şi agricultorilor notează preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli Alexandru Slusari. În opinia lui, producătorii agricoli trebuie să fie mai consecvenţi în a se proteja de riscurile secetei:

„Toamna dacă situaţia este bună, agricultorii nu vin. Companiile de asigurare plasează oferta, încearcă să atragă agricultorii, dar agricultorii spun nu, anul este bun noi nu asigurăm seceta. Următorul an situaţia este mai rea este evident că va fi secetă. Şi toţi agricultorii fac rînd la companiile de asigurare „hai asiguraţine nouă terenurile pentru secetă”. Dar companiile de asigurare neavînd fondurile şi rezervele necesare spun că nu pot asigura seceta. Trebuie şi agricultorii să-şi schimbe mentalitatea şi companiile de asigurări vor fi mai capabile să gestioneze acest risc.”

Nicolae Ciubuc, vice-directorul Agenţiei de intervenţie şi plăţi în agricultură spune că puţini agriculori conştientizează că acele cîteva sute sau mii de lei achitaţi anual pentru asigurarea terenurilor sunt net inferioare pierderilor pe care le-ar putea suporta în urma unei grindine, indundaţii sau secete. Mentalitatea însă nu este singura cauză a refuzului de a-şi asigura terenul agricol:

„În primul rînd lipsa mijloacelor disponibile a producătorilor agricoli. Cunoaştem că veniturile acestora în multe cazuri sunt sezoniere atunci cînd îşi comercializează producţia. Şi în multe cazuri atunci cînd trebuie de încheiat contractul cu compania de asigurare ei nu dispun de mijloace. Şi un factor poate chiar cel mai important ar fi lipsa încrederii în companiile de asigurări. Mai ales prin prisma mai multor cazuri care le-am avut anul precedent, acel conflict dintre producătorii sfeclei de zahăr şi compania de asigurări.”

Pentru a spori încrederea în companiile de asigurări a fost liberalizată piaţa asigurărilor în agricultură, menţionează Nicolae Ciubuc. Printr-o lege intrată în vigoare la 16 iunie, orice companie de asigurări poate presta servicii agricultorilor şi nu doar două companii cum a fost în trecut.

O altă soluţie în opinia mai multor experţi ar fi introducerea asigurării obligatorii în agricultură. Însă şi aici există probleme. Dacă asigurările vor continua să fie subvenţionate de stat, bugetul nu va putea suporta aşa cheltuieli. Iar împovărarea doar a ţăranilor ar fi şi mai nefastă.
Previous Next

XS
SM
MD
LG